Acasă Actualitate Procurorul General a demisionat. Procurorul șef adjunct al DNA, Marius Iacob, cel...

Procurorul General a demisionat. Procurorul șef adjunct al DNA, Marius Iacob, cel mai vehiculat nume pentru a prelua funcția

DISTRIBUIȚI

Procurorul General, Tiberiu Nițu a demisionat. Demisia sa vine după ce DNA a anunțat că „La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.
Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptățite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.
Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.
În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
La data de 03 iulie 2015, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.
Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.”

Tiberiu Nițu a trimis presei și un comunicat:

„  Săptămâna trecută a fost marcată de două evenimente importante din punct de vedere al activităţii  Ministerului Public: publicarea Raportului MCV şi lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, în calitate de procuror general.

            Doresc să mă  refer, pe scurt, la ambele evenimente.

            După cum unii dintre dumneavoastră deja au observat, activitatea Ministerului Public şi a Procurorului General a fost consemnată într-o manieră mai mult decât apreciativă în Raportul de ţară, care a subliniat eforturile depuse de procurori pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate. Nu voi insista asupra referirilor din Raportul politic, care a fost deja mediatizat şi nici asupra cifrelor şi indicatorilor de performanţă – pe care îi veţi regăsi şi în Raportul de bilanţ pentru anul 2015, ci voi menţiona doar câteva dintre aprecierile din Raportul tehnic, mai puţin cunoscut pentru opinia publică, dar care este un instrument de lucru pentru practicieni.

            Astfel, Raportul tehnic arată că Procurorul general a făcut din combaterea corupției o prioritate a activității sale. În 2015, Ministerul Public a instrumentat un număr mare de cazuri de mică corupție, fiind trimişi în instanță 903 inculpați, care acoperă un spectru larg de domenii, inclusiv educație, sănătate, poliție, administrația publică locală și centrală.

            Am fost bucuroşi să constatăm că Raportul a apreciat faptul că Serviciul de îndrumare și control din subordinea procurorului general face o analiză a tipologiei acestor cazuri de corupție, pentru a stabili prioritățile în cadrul activităților de urmărire penală și a oferi îndrumări în materie de evaluare a riscurilor.

            Totodată, referindu-se la problema reorganizării parchetelor – temă legată indisolubil de situaţia resurselor umane şi a volumului de muncă – problemă prezentă în toate documentele MCV, Raportul din acest an menţionează propunerea pe care am făcut-o în acest sens – respectiv regruparea procurorilor la nivelul tribunalului și închiderea parchetelor la nivelul instanței de prim grad de jurisdicție – invocând şi finalizarea studiului de impact care a făcut obiectul unor consultări cu sistemul. Această măsură precum şi propria poliţie judiciară, în subordinea procurorului, sunt soluţiile pe care le considerăm necesare şi de natură să rezolve principalele probleme ale Ministerului Public.

Cu referire la cel de al doilea eveniment, constând în lansarea în spaţiul public de către unele instituţii media a unor afirmaţii referitoare la o presupusă încălcare a legii de către mine, respectiv „folosirea coloanei oficiale fără drept”, doresc să precizez câteva lucruri şi să le reiterez pe cele deja exprimate în cursul lunilor octombrie – decembrie 2015:

•          Nu am solicitat şi nu am beneficiat de coloană oficială în sensul în care această noţiune este definită prin lege.

•          Mi s-a asigurat un dispozitiv de însoţire şi protecţie.

•          Stabilirea unui anumit nivel de protecţie pentru diverse categorii de demnitari şi punerea în practică a măsurilor de protecţie sunt atributul instituţiilor specializate ale statului şi nu al beneficiarului protecţiei.

•          Măsurile de protecţie asigurate procurorului general al României de către instituţiile specializate ale statului sunt proporţionale cu riscurile potenţiale la care acesta este expus în exercitarea anumitor atribuţii de serviciu, astfel cum acestea sunt prevăzute de legislaţia în vigoare.

•          În întreaga mea carieră de magistrat, precum și în funcția de procuror general, am fost permanent preocupat de respectarea legii și a normelor deontologice.

 

            Cu toate că Raportul MCV validează rezultatele activităţii mele în fruntea Ministerului Public, la fel şi datele din bilanţ care vor fi făcute publice în cursul lunii martie,  în condiţiile în care numele meu şi funcţia pe care o reprezint sunt asociate în mod artificial cu o situaţie de natură să aibă consecinţe asupra imaginii instituţiei pe care o conduc, am decis – ca un gest de responsabilitate şi onoare – să îmi depun demisia din funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Cel mai vehiculat nume este cel al procurorului Marius Iacob, cel care a reușit condamnarea definitivă a lui Sorin Ovidiu Vântu în două dosare penale și nedefinitivă încă în alte două, unde nu s-a terminat înca judecarea apelului. Totodată, Marius Iacob a reușit condamnarea adevăratului criminal din Gorj, cel în locul căruia Marcel Țundrea a executat 12 ani de închisoare și a instrumentat și dosarul Elodia până aproape de final, Cristian Cioacă fiind condamnat definitiv pentru uciderea acesteia.
             

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.