PSD se-nfrățește cu urmașii „moldovenismului” lui Voronin

Deși se dă un susținător fără rezerve al drumului european al Republicii Moldova, premierul Victor Ponta nu este tocmai în măsură să discearnă cu ce forțe politice de la Chișinău se poate dialoga cu adevărat. Linia socialistă transcende orice alt tip de interese iar legăturile de „cumetrie politică“ pot trece lejer peste optica legată de viitorul Republicii Moldova. Tocmai în această logică a acționat și premierul Victor Ponta care a avut o întâlnire tete-a-tete la Bruxelles cu prim-vice­președintele Parlamentului și controversatul om de afaceri de la Chișinău, Vlad Plahotniuc. Cel mai probabil, întâlnirea celor doi a fost pusă la punct de Titus Corlățean, actualul ministru de Externe care s-a deplasat recent la Chișinău. Cum Corlățean este apropiat de cercurile politice de stânga din Republica Moldova, cel mai probabil întâlnirea dintre cei doi a fost perfectată, cu diplomație, de către șeful MAE. Asta chiar și în condițiile în care președintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, fost membru de prim eșalon în PCRM-ul lui Voronin, a declarat săptămâna trecută că s-a „răzgândit științific“  și că nu mai crede în existența limbii române peste Prut. O teză „plagiată“ de la PCRM-ul lui Voronin de către un partid cu care PSD-ul lui Ponta dorește să întărească relațiile. O schimbare paradoxală de opțiune politică a României prin care Ponta și Plahotniuc și-au dat mâna zilele trecute la Congresul Socialiștilor Europeni pentru prelungirea acordului de colaborare dintre PDM și PSD.  Acest parteneriat presupune intensificarea colaborării pe linie parlamentară, între deputații celor două formațiuni politice.
Răzgândire științitico-fantastico-politică
Dacă până acum formațiunea condusă de Plahotniuc, avându-l pe Lupu în postură de interfață, susținea că că limba vorbită de cetățenii Republicii Moldova este din punct de vedere politic moldovenească, iar științific – română, acum Lupu și-a schimbat radical și cea de-a doua opțiune.   Marian Lupu a fost considerat mulți ani urmașul lui Voronin la șefia PCRM, dar din oportunism politic acesta a schimbat taberele iar acum PDM se află în cadrul Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), bloc politic de orientare pro-europeană. Aflat pe un trend descendent în sondaje, Lupu speră că astfel de idei care alimentează „moldovenismul primitiv“, născocit în trecut de ideologii PCRM, îi vor aduce voturile „stataliștilor“ de stânga. "Noi nu suntem de acord cu schimbarea limbii (cea „moldovenească“ -n.red.). Nu am discutat ce anume modificăm în Constituție, noi am convenit că trebuie să aplicăm acele modificări la Constituție care au fost nereușite. Articolul 13 nu are nimic cu funcționarea mecanismelor statale și cu instituțiile democratice. Noi oferim dreptul la autoidentificare etnică, nimeni nu presează pe nimeni", a declarat recent Lupu. După „răzgândirea științifică“ a acestuia, editorialistul ziarului „Timpul“, Constantin Tănase, a comentat la adresa lui Lupu: „M-am răz­gândit: științific, nu mai sunt om, cum spuneam anterior, ci bou“. „Răzgândirea științifico-politică“ a lui Lupu poartă același tipar ca cea a lui Vladimir Voronin ca, inițial, a promis că va duce Republica Moldova în direcția UE iar după câțiva ani s-a „răzgândit“ și a virat spre Moscova, în prezent fiind un aprig susținător al aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazakstan pentru care dorește organizarea unui referendum național. Cu oameni ca Lupu și Plahotniuc, acuzat recent de subminarea economiei naționale prin atacuri de tip raider asupra unei bănci din Republica Moldova, vrea PSD să întărească relațiile.

Mădălin Necșuțu