De 23 de ani românii din străinătate au fost privați succesiv de toate guvernările de dreptul la vot. Întodeauna, birocrația controlată a condus la situația în care românii din diaspora să nu își poată exercita acest drept constituțional. Această situație a fost întreținută de PSD și precursorii săi deoarece românii din diaspora a plecat în număr mare după Revoluție, dezagămiți de stânga și de neo-comunismul instaurat de Ilici Iliescu și camarila sa. Drept urmare PSD a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a nu fi introdusă legea votului prin corespondență și votarea electronică pentru ca numai un anumit segment redus al românilor din diaspora să poată vota. Din acest motiv, FADERE (Federația asociațiilor de români din Europa) a cerut Guvernului Ponta să anuleze de urgență obligativitatea prezentării altui document înafara pașaportului sau cărții de identitate la secțiile de votare din străinătate. Demersul este motivat de nenumăratele cereri venite din partea românilor care trăiesc și lucrează în străinătate.
„Românii din Europa nu se vor lăsa umiliți din nou de către propriul guvern, atâta timp cât autoritațile statelor pe teritoriul cărora locuiesc respectă toate prevederile Acquis-ului comunitar, inclusiv dreptul la liberă circulație și rezidență“, se precizează într-un comunicat al FADERE. Mai mult de 30% dintre românii din Diaspora nu au documente de ședere, cum este cazul Marii Britanii unde in ciuda faptului ca românii se confruntă cu restricții pe piața muncii dacă doresc sa lucreze ca angajați având nevoie de o autorizație, studenții și antreprenorii nu sunt obligați sa aibă document de ședere, mai explică comunicatul. În Spania peste 300 de mii de români care pe data de 21 Iulie 2011 nu au fost înregistrați la birourile de muncă, au probleme serioase la înnoirea documentului de ședere, autoritațile spaniole condiționând eliberarea documentului de dovada unei sume de 6 000 Euro. Din această cauză mulți dintre ei nu și-au mai reînnoit documentele de ședere. Nici în Statele Unite, numărul românilor fără rezidență nu este deloc de neglijat, existând persoane care locuiesc acolo de 10-15 ani și care din cauza sistemului de imigrare foarte complicat nu au reușit sa obțină documentul de rezidența.
Versiunea MAE
Chiar dacă este foarte bine informată despre aceste probleme, diplomația română a anunțat ieri că nu toți românii din afară pot vota, deși este acest drept le este garantat de Constituție la articolul 36.
Cetățenii români aflați în tranzit în afara țării, fără a avea reședința sau domiciliul în străinătate, nu pot vota la alegerile parlamentare de duminică, 9 decembrie, în cele 306 secții de votare care vor funcționa în afara țării, a declarat, ieri, Robert Cazanciuc, secretar general al MAE, menționând că „legea este foarte clară“, deși se cunosc problemele pentru care unii dintre românii din afară nu pot întâlni aceste criterii independent de voința lor. "Cum se întâmplă și în țară, nu poți să votezi decât dacă ai domiciliul într-o anumită parte. Așa și în străinătate, legea este foarte clară, poți să votezi numai dacă ai reședința într-o anumită țară, cei care se află în tranzit nu pot să voteze. Cei care au un drept legal de locuire pot să voteze. (…)Vorbim de lege, care este foarte clară. Secții se fac acolo unde sunt comunități, legal este să votezi acolo unde ai reședința", a afirmat Cazanciuc, într-o conferință de presă.
Boicot PSD pe legea votului prin corespondență
Paradoxal, chiar MAE a inițiat proiectul privind legea votului prin corespondență, o înlesnire legislativă care ar putut debloca această situație ridicolă cu care se confruntă românii din afară. "Suntem țara mobilizărilor de ultim minut. Socotesc și eu că s-a pierdut vremea, că acest proiect trebuia deja promovat, îl susțin în continuare și sper ca și calendarul lui de intrare în vigoare să fie rezonabil", declara la finele anului trecut fostul ministrul de Externe, Teodor Baconschi, unul dintre promotorii acestei inițiative. În luna mai a anului trecut, legea a trecut tacit de Senat iar acum se află undeva între comisii și plen la Camera Deputaților, ultima dată fiind trecută pe ordinea de zi a plenului în data de 8.10.2012. Dar cum aleșii neamului a intrat încă de acum câteva luni în campanie și umblă „prin teritoriu“, nimeni nu s-a găsit să voteze aceste proiect de lege. Cei mai fervenți opozanți ai acestei legi au fost cei de la PSD care sunt interesați direct ca ea să nu intre în vigoare. Tradițional, românii plecați afară sunt oameni de dreapta care au înțeles că numai munca, și nu asistența socială din partea statului, este soluția pentru un trai mai bun. Cu toate acestea, lor nu ar trebui să le fie îngrădit drept la vot într-o astfel de manieră controlată de partidele aflate la putere. În urmă cu circa trei ani de zile, președintele Băsescu a fost ales pentru un nou mandat la Cotroceni datorită voturilor venite de afară. Acest lucru a fost greu digerat de către PSD, respectiv USL, care a boicotat fățiș adoptarea legii votului prin corespondență, invocând tot felul de motive fără nicio substanță. „Votul prin corespondență al cetățenilor români aflați în străinătate asigură în mod efectiv acces egal la procesul electoral, tocmai fiindcă exercitarea dreptului de vot în condițiile noii legi nu depinde de timpul disponibil și nici de resursele financiare personale. Votul prin corespondență are cost zero pentru cetățenii români din străinătate (la fel în cazul cetățenilor români din România), iar timpul care trebui dedicat procesului electoral e comparabil cu cel din țară (parcurgerea distanței până la oficiul poștal din localitatea de domiciliu a cetățenilor român din străinătate)“, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege semnat de de circa 60 de deputați și senatori ai PDL. Chiar dacă utilitatea acestei legi este evidentă pentru a permite românilor din orice colț al lumii să își exercite un drept constituțional, PSD continuă să se opună ferm acestei probleme.
Nicolae Bucur
