La inceputul secolului XX, multi romani au luat hotararea sa-si incerce norocul pe meleaguri indepartate. Fiecare pleca unde avea posibilitatea. Era vremea cand ardelenii isi puneau in spate cojoacele si porneau in lunga calatorie spre America. Tara tuturor posibilitatilor nu mai constituia insa o destinatie atat de neobisnuita. Au existat romani care au ajuns in locuri despre care restul probabil nici nu stiau ca exista. In 1900, comandantul suprem (generalisim) al armatei Transvaalului, republica din Africa de Sud, era romanul Botha. Zeci de ani mai tarziu, Pieter Willem Botha, urmasul generalului Louis Botha, a fost presedinte al Consiliului de Ministri din 28 septembrie 1978 si presedintele Republicii Sud-Africane, din 1984.
Cine sunt burii
In anul 1900, pe teritoriul actualei Republici Sud-Africane se afla in plina desfasurare razboiul anglo-bur (1899-1902). -Cum s-a ajuns la acest razboi si cum a ajuns un roman comandantul suprem al armatelor burilor?- e intrebarea ce atata curiozitatea oricui. Cu secole in urma, Olanda a avut, printre coloniile sale, si Indonezia. Drumul intre metropola si colonie, cu o ruta oficiala ce ocolea prin sudul Africii, era extrem de lung si istovitor. Mai ales din cauza ca, in lipsa alimentelor proaspete, echipajele se imbolnaveau de scorbut si piereau. Olandezii, oameni harnici si practici, s-au gandit ca cel mai nimerit lucru ar fi infiintarea unei colonii agricole la jumatatea drumului. Punct din care echipajele sa se poata aproviziona cu verdeturi si cu ce le mai era de trebuinta. Si astfel au pus bazele orasului Kaapstadt (Capetown, de mai tarziu). Europenii veniti aici, cu roluri clare de agricultori, au fost cunoscuti sub termenul generic de buri, adica tarani, in limba olandeza.
Razboiul cu englezii
Intr-un timp relativ scurt, au aparut in sudul Africii patru republici bure. Una dintre acestea era Transvaal. Descoperirea unor bogate zacaminte de aur si diamante, urmate de cele de platina, argint si alte metale rare si pretioase au dat peste cap viata burilor. Englezii au declansat un conflict, transformat rapid in razboiul anglo-bur, razboi care a dus la transformarea republicilor respective in colonii britanice. La acea vreme, burii erau priviti de intreaga lume ca niste eroi. Erau oameni care incercau sa-si apere familiile, fermele si modul de trai.
Nascut la Ivesti
Armata bura condusa de generalul Jubert era, in luna martie a anului 1900, intr-o situatie grea. Un eveniment neasteptat avea sa arunce trupele burilor intr-o degringolada si mai mare. Generalul Jubert a murit -in urma unui morb de stomach, in etate de 66 de ani-. In aceste dramatice conditii, noul comandant suprem (generalisim) al armatei Transvaalului a fost numit generalul Botha, fiu de granicer roman, din comuna Ivesti, comitatul Bistrita-Nasaud. Botha a fost ofiter in armata austriaca. In 1881 a fost locotenent la Agram (Zagreb), dar, din cauza unor mari datorii, a trebuit sa demisioneze din armata. A plecat in Africa de Sud si, datorita faptului ca -stia- cel mai bine meseria armelor, a intrat acolo in armata. Bineinteles cu gradul aferent de ofiter. Tatal sau mai traia in 1900, avand atunci 73 de ani. Ultima scrisoare a fiului catre el, in romaneste, a fost scrisa in 17 septembrie 1897.
Pana la ultimul
La 5 iunie 1900, capitala Transvaalului, Pretoria, este ocupata de englezi. Botha si armata sa nu s-au dat insa batuti. -Cata vreme putem sa ne rezimam pe mii de barbati gata a se jertfi, nu ni permis sa ne gandim la predarea independentei noastre-, declara, in iunie 1900, generalul de origine romana.
La sfarsitul lunii iunie 1900, generalul Roberts, conducatorul armatei britanice, i-a propus lui Botha sa se predea pentru a cruta varsarea de sange. Botha, aflat la capatul puterilor, a cerut un armistitiu de 12 zile. Englezii insa l-au refuzat. La mijlocul lui septembrie, stirile de pe frontul sud-african erau si mai rele. -Pusi in fata unor trupe de zeci de ori mai numeroase, generalul bur Botha a trebuit sa evacueze cu ai sai ultima reduta mai de valoare, Lydenburg-, scria -Telegraful Romanesc- din acele zile. Presedintele Transvaalului, Kruger, a pornit intr-un turneu al disperarii prin capitalele europene. Nu a obtinut insa nici un sprijin concret din partea liderilor marilor puteri europene. Redusi la numar si in imposibilitatea de a mai purta batalii de amploare cu armata engleza, burii s-au retras in munti. Razboiul ia sfarsit in 1902, iar Transvaalul devine si el colonie britanica.
Pieter Willem Botha
Istoria sud-africana cunoaste numele romanesc Botha nu doar ca un simplu accident istoric. Din contra, zeci de ani mai tarziu, un alt Botha, Pieter Willem Botha, a fost presedinte al Consiliului de Ministri, din 28 septembrie 1978, si presedintele Republicii Sud-Africane, din 1984. Urmasul generalului Louis Botha, conducatorul armatei Transvaalului in razboiul cu englezii, s-a retras, din motive de boala, la 73 de ani, in 16 ianuarie 1989. Dupa el a urmat ultimul presedinte alb, Frederik de Klerk, cel care are meritul de a fi tratat cu Nelson Mandela renuntarea la politica de segregatie rasiala (apartheid). (Bogdan Feldman)
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
