Acasă Actualitate România față în față cu tăvălugul rusesc care se îndreaptă spre granițele...

România față în față cu tăvălugul rusesc care se îndreaptă spre granițele UE și NATO

DISTRIBUIȚI

Situația se complică în zona Mării Negre pentru România ca stat, dar și pentru Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică, acolo unde Federația Rusă își proiectează interesele politico-militare deasupra dreptului internațional,  într-o manifestație exhibiționistă de forță totală care cuprinde o combinație între manevre politice și susținere militară. Chiar dacă liderii de la București dau semnale că totul este sub control, situația ar putea degenera iar succesiunea nefericită a evenimentelor o arată din plin. Totul a culminat ieri cu anexarea oficială a peninsulei Crimeea și încorporarea ei Federația Rusă cu acte în regulă semnate chiar la Moscova. Scopul ar fi reparație istorică de a aduce peninsula Crimeea în componența Federației Ruse, teritoriu oferit Ucrainei de fostul lider sovietic Nikita Hrușciov în 1954. Astfel, Putin violează conștient normele dreptului internațional și modifică frontierele Federației Ruse, invocând tocmai momentul cedării Crimeei, act pe care îl definește ca pe unul care a „încălcat normele constituționale”. „Când Crimeea a ajuns dintr-o dată în componența altui stat (după dezmembrarea URSS), Rusia a simțit atunci nu doar că a fost furată, ci jefuită”, a încercat recent Putin să-și justifice atitudinea față de acest teritoriu anexat oficial, ieri, de Rusia. În aceeași lună martie, în 1938, cu doar un an înainte izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, Adolf Hitler vorbea în aceeași termeni despre anexarea Austriei de către Germania Nazistă. Liderul german vorbea atunci despre anexarea Austriei (Anschluss – n.r.) despre întoarcerea la matca originară (Heimkehr – n.r.) și despre dreptul Berlinului de a-și proteja cetățenii de peste granițe.

Efectul bulgărelui de zăpadă rostogolit se simte în Transnistria și Găgăuzia

Numai că lucruri se complică pentru statele din Estul Europei, marea majoritate foste satelite ale Uniunii Sovietice, iar România nu face excepție. Ba mai mult, România se află în prima linie a NATO și UE iar tensiunile se apropie îngrijorător de granițele ei. Dacă din România până în peninsula Crimeea este o distanță de circa 1.000 de kilometri, până pe Nistru distanța numai 200 de kilometri, acolo unde sunt staționate trupe rusești și rămășite din armamentul fostei Armate a 14-a defunctei Uniunii Sovietice. După ce ieri,  Crimeea a fost anunțată ca făcând parte din componența Rusiei, după semnarea unui acord de către președintele rus Vladimir Putin și noii lideri ai acestei peninsule din sudul Ucrainei, separatiștii transnistreni au simțit momentul favorabil pentru disponibilitatea Moscovei la astfel de abuzuri asupra dreptului internațional și au cerut și ei alipirea acestui teritoriu al Republicii Moldova la Federația Rusă. Pe un astfel de fundal, președintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare președintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîșkin, în care a solicitat examinarea posibilității anexării Transnistriei la Federația Rusă. Cererea separatiștilor transnistreni și-ar putea găsi și suportul în legislația rusă, după ce Partidul Rusia Dreaptă a depus recent un proiect de lege prin care Rusia să poată anexa, în condițiile în care un stat se destramă sau este ineficient, părți din statul respectiv, dacă locuitorii cer acest lucru printr-un referendum și liderii politici ai regiunii respective adresează Moscovei un apel în acest sens. „Autoritățile moldovenești nu pot fi numite cu siguranță neefective. Mai mult decât atât, Transnistria ar putea fi nevoită să organizeze un referendum conform legislației moldovenești, dar într-o republica separatistă exista o legislație proprie. Autoritățile din Republica Moldova nu au nici o influență în Transnistria, care ar putea să se adreseze Rusiei cu rugămintea de a fi anexată", se menționează în solicitare. De altfel, Tiraspolul a organizat în 2006 un referendum asemănător cu cel din Crimeea, în care 97 la sută dintre locuitorii din regiunea separatistă s-au pronunțat în favoarea independenței față de Republica Moldova și a anexării la Rusia. Efectul bulgărelui de zăpadă ar putea merge și mai aproape de granițele României, în Găgăuzia, republica autonomă din cadrul  Republicii Moldova, acolo unde recent a avut loc un simulacru identic cu cele din Crimeea sau Transnistria. La începutul lunii trecute, majoritatea covârșitoare a găgăuzilor s-au pronunțat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală rusă în detrimentul Uniunii Europe și nu este exclus ca liderii proruși de la Comrat să organizeze pe acest fundal și un referendum politic rapid prin care să ceară alipirea la Federația Rusă.

România, ținta predilectă de campanie a rusofonilor și moldoveniștilor

România și-a exprimat îngrijorarea prin vocea președintelui și a ministrului de Externe cum că Bucureștii sunt îngrijorați de „brâul de conflicte înghețate” care se țese în regiune, și de focarul de instabilitate care afectează interesele în zonă ale țării noastre. De altfel și manifestațiile anti-românești de pe teritoriul Republicii Moldova se vor înmulți pe fondul crizei din aceste focare de instabilitate reprezentate de Transnistria și Găgăuzia, dar și pe fondul alegerilor parlamentare care vor avea loc în această toamnă în Republica Moldova. Scrutinul va fi hotărâtor pentru viitorul politic al Republicii Moldova înspre UE sau Uniunea Vamală, patronată de la Moscova. Multe dintre organizațiile stataliste moldovenești și pro-ruse vor avea ca țintă România în protestele ce le vor întreprinde. Printre cele mai active sunt „Liga Tineretului Rus”, cu foarte mulți activiști rusofoni din Transnistria, organizația „Rodina – Evraziiski Soiuz”, organizația găgăuză „Illeri”, „Edinaia Găgăuzia” (Găgăuzia Unită -n.r.), fondată de bașcanul Mihail Formuzal, „Patrioții Moldovei” sau Mișcarea „Voievod”. De astfel, mai multe organizații pro-ruse au anunțat deja că intenționează să organizeze manifestații „împotriva falsificării istoriei, profanării trecutului eroic al poporului multinațional din Republica Moldova și promovării mișcărilor extremiste și neofasciste din Republica Moldova, pe 27 martie, dată ce marchează Ziua Unirii Basarabiei cu România la 1918.

Calmul dinaintea furtunii și retorica belicoasă de Război Rece

În discursul ținut, ieri, la Moscova, în fața camerelor reunite ale Parlamentului Rus, liderul de la Kremlin a trimis mesaje directe către NATO despre cum va muta Rusia în proximitatea ei vestică pentru a nu fi vulnerabili față de o politică expansionistă a Alianței pe țărmul european al Mării Negre, precum și în zona Caucazului. „Crimeea este a noastră și acest teritoriu strategic trebuie să fie sub suveranitate stabilă care este doar cea rusă. Ucraina a fost invitată să devină membru NATO. Asta ar însemna pericol pentru întreg sudul Rusiei. Noi nu suntem împotriva NATO, noi suntem împotriva ca NATO să fie lângă hotarul Rusiei și sa facă odine prin ogradă. Ei sunt băieți buni, dar mai bine să vină ei la noi în vizită, decât noi la ei”, a afirmat Putin. De altfel, noua putere de la Kiev și-a exprimat ieri poziția potrivit căreia aderarea Ucrainei la NATO "nu se află pe agenda" Kievului, a spus premierul Arseni Iațeniuk. Dar nu numai Putin a făcut declarații ironice și sfidătoare la adresa NATO, ci și unii consilieri ai săi. „Ne-am săturat de sancțiunile astea, ele provoacă ironie și sarcasm”, a declarat, ieri, Iuri Ușakov, consilier pe probleme de politică externă al Kremlinului și fost ambasador al Rusiei la Washington.

SUA trimite avioane F16 la granițele Rusiei

În replică, vicepreședintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat, ieri, la Varșovia, acțiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o "confiscare a unui teritoriu" și a amenințat Moscova cu noi sancțiuni. Numai că Washingtonul a început să pregătească și noi acțiuni militare în zona răsăriteană a Europei. După exercițiile comune americano-româno-bulgare din Marea Neagră efectuate de distrugătorul USS Truxtun, SUA și-au intensificat prezența militară și în Polonia prin trimiterea a câtorva zeci de avioane F-16 pentru diverse exerciții și manevre militare. De altfel, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel a anunțat că SUA își vor spori prezența militară în statele membre aliate ale NATO pe fondul crizei din Ucraina, relatează agenția poloneză PAP. La rândul său, Marea Britanie a anunțat ieri că va suspenda cooperarea militară cu Rusia, avertizând că există un risc serios ca provocări în alte părți ale Ucrainei să fie folosite drept pretext pentru o escaladă militară. Cancelarul german, Angela Merkel, a spus ieri că alipirea Crimeei la Rusia este 'contrară dreptului internațional'  iar președintele francez, François Hollande, a cerut un 'răspuns european puternic și coordonat'. Premierul României, Victor Ponta, a afirmat ieri că  este foarte clar că Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică trebuie să aibă poziții ferme, coordonate și "realiste", care să dea un semnal foarte clar Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei că beneficiază de un sprijin real.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.