Rom?â?Ñnia – în vizorul extremismului de dreapta maghiar

Înaintea anunțării oficiale a rezultatelor alegerilor parlamentare de la Budapesta, analiștii țes scenarii din ce în ce mai sumbre legate de un fenomen ce a luat amploare în ultimii ani în Ungaria, și anume naționalismul exacerbat cu tente revizionisto-iredentiste. Specialiștii susțin că partidul de centru-dreapta Fidesz, condus de fostul comunist Viktor Orban, este pe cale să obțină 60% din opțiunile de vot ale ungurilor, în timp ce locul al doilea de intrare în Parlament este disputat de partidul de extremă-dreaptă Jobbik și socialiștii lui Ildiko Lendvai, ambele formațiuni fiind cotate undeva la 20% din totalul sufragiilor. Mai mult decåt atåt, la aceste alegeri legislative, toate partidele și-au concentrat discursurile într-o coloratură naționalistă, formațiunile ungare de extremă-dreaptă vorbind despre dezideratul unei Ungarii Mari. „Este datoria Ungariei să susțină cererile etnicilor maghiari pentru autonomie în țările învecinate“, declara anul trecut liderul opoziției ungare de atunci, Viktor Orban. Împreună cu europarlamentarul romån László Tokes, Orban a sesizat toate organismele UE cu privire la „epurarea politică și etnică a minorității maghiare“ din funcțiile de conducere ale Romåniei. „Deutsche Welle“ a scris, în urmă cu cåteva zile, că „Europa asistă stupefiată la schimbarea la față a Ungariei“, iar din „elevul model al UE“, Ungaria se metamorfozează în huliganul Europei. Într-un interviu acordat cotidianului „Die Welt“, una dintre figurile emblematice ale intelectualității ungare, László Földényi (scriitor, eseist – n.r.) susține că aceste probleme de factură extremistă își au originea în faptul că Ungaria, în ultimii 800 de ani, nu a mai cåștigat nicio bătălie importantă. Acesta adaugă că, azi, ungurii sunt traumatizați de consecințele păcii de la Trianon, că utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimentează și puseele de iredentism, și cele de naționalism și antisemitism. Promotorii acestor sentimente sunt în special cei de la Jobbik, care încearcă să arunce vina pe situația delicată din Ungaria pe seama evreilor și țiganilor din țară, dar și pe vecinii slovaci, romåni sau sårbi.
Pentru a cåștiga cåt mai multă popularitate, Jobbik și-a concentrat acțiunile de propagandă în special în satele unde lipsa locurilor de muncă și tålhăriile legate de sărăcie au exacerbat tensiunile cu țiganii. De asemenea, capitalul de simpatie al Jobbik a fost atras și prin batalioanele paramilitare denumite generic Garda Maghiară, condusă de Gabor Vona, personaj care a vizitat de mai multe ori Romånia reaprinzånd prin discursurile sale scånteia autonomiei maghiarilor. Victoria forțelor naționaliste este asigurată de o economie ungară contractată cu 6,3 la sută în 2009 și o rată a șomajului care a ajuns o una istorică, de 11,4 la sută luna trecută.