Deși sunt circa 5.500 de urmăriți internaționali, conform unor surse avizate consultate de ziarul „Curentul“, Romånia începe să facă demersuri din ce în ce mai insistente pentru care cei mai importanți dintre aceștia să fie aduși în fața tribunalelor din țara noastră. În ultimii ani, numărul fugarilor urmăriți internațional de către autoritățile de la București a rămas constant, iar site-ul Poliției Romåne afișează doar 16 nume din acest total, printre care se regăsesc personaje celebre cum ar fi Mihai Necolaiciuc, fostul șef al Căilor Ferate Romåne căutat pentru infracțiuni economice, Nicolae Popa, fostul director al Gelsor, sau cel al omului de afaceri sirian Omar Hayssam, căutat pentru acte de terorism.
Hayssam, cap de listă
Extrădarea poate a celui mai important dintre cei trei infractori ar putea fi negociată chiar cu ocazia vizitei președintelui sirian Bashar al-Assad, care va efectua o vizită de lucru zilele acestea la București. Pe långă subiectele economice, una dintre cele mai arzătoare chestiuni de pe agenda discuțiilor va fi fără îndoială semnarea mai multor acorduri bilaterale pe justiție și afaceri interne, cel mai important fiind cel care face referire la extrădări. Vizat de acest acord este omul de afaceri sirian Omar Hayssam care ar putea fi adus în Romånia pentru ispășirea pedepselor de înșelăciune și asociere în vederea săvårșirii unei infracțiuni pentru care a primit, în mai 2010, o pedeapsă de 16 ani, precum și cea de 20 de ani de detenție pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor romåni în Irak. Aceste acorduri care urmează a fi semnate sunt rezultatul vizitei președintelui Traian Băsescu la Damasc în 2008, precum și a șefului diplomației romåne, Teodor Baconchi, care luna trecută a negociat în Siria un astfel de document. „Cu ocazia vizitei președintelui vor fi semnate mai multe acorduri bilaterale pe justiție și afaceri interne“, a declarat în urmă cu o lună Baconschi, care, întrebat despre acordul de extrădare, a adăugat că acesta „intră la pachet“. O serie de consultări politico-diplomatice cu partea siriană au avut loc, în iunie, la MAE, printre subiectele discutate figurånd analiza stadiului negocierilor privind completarea cadrului juridic bilateral. Reamintim că la 16 noiembrie 2009, șeful statului declara că vizita sa în Siria, din 2008, a avut ca obiectiv modificarea acordului de extrădare între Romånia și Siria, pentru ca, la finalul acestora, Omar Hayssam să fie extrădat în Romånia. La acest proiect de tratat privind extrădările a mai lucrat și Ministerul Justiției, iar odată semnat acest document vor începe procedurile formale de extrădare a lui Hayssam, care, potrivit unor surse judiciare, ar fi în prezent reținut în Siria.
Popa, pe picior de aducere
Un alt caz controversat este cel al fostului director al Gelsor, Nico-lae Popa, personaj-cheie în escrocheria FNI și FNA, care poartă amprenta lui Sorin Ovidiu Vîntu. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, Popa fiind condamnat la 15 ani de detenție pentru infracțiuni economice.
Ziarul „Curenul“ a scris că acesta a fost reținut la Jakarta în data de 2 decembrie 2009, de către șapte ofițeri de poliție, în holul hotelului de cinci stele Grand Hyatt, în zona HI Roundabout din capitala Jakarta. Popa ar fi fost ridicat chiar cånd lua micul dejun în cafeneaua Grand Cafe din hol, după ce polițiștii l-au identificat. Episodul arestării a fost unul extrem de liniștit, iar Popa nu s-a opus arestării. Pentru a fi 100% siguri, unul dintre polițiști formează numărul de telefon mobil indonezian pe care îl primiseră la începutul misiunii, număr livrat de poliția romånă, a mai scris „Curentul“. De la hotel, Popa a fost escortat la poliție, unde a refuzat oferta anchetatorilor de asistență juridică sau consulară din partea Ambasadei Romåniei. Presa din Indonezia, citånd ca sursă pe unul dintre ofițerii anchetatori care a participat la anchetarea lui Popa, a relatat că discuția cu acesta s-a desfășurat în două etape: prima, la care Popa a răspuns amănunțit la întrebările legate de condamnarea și fuga sa din Romånia, unde au participat mai mulți polițiști, și a doua, despre viața pe care a dus-o în Indonezia, care a fost o anchetă închisă, participånd doar doi procurori, avånd în vedere că în Romånia deja era deschis un dosar penal împotriva lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru favorizarea infractorului și nu s-a dorit prejudicierea urmăririi penale. La începutul lunii septembrie, agenția Mediafax a scris că președintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono a aprobat cererea autorităților romåne de extrădare a lui Nicolae Popa. „La acest moment, procesul, procedura de extrădare a cetățeanului Nicolae Popa nu este încheiată. Ea continuă. Pentru că nu există un tratat bilateral de extrădare între Romånia și Indonezia, trebuie aplicată în acest caz legea națională din Indonezia“, declara la acea dată, pentru Mediafax, Widya Airlangga, atașat de presă în cadrul Ambasadei Indoneziei la București. În momentul de față, între Romånia și Indonezia nu există un acord de extrădare, însă conform articolului 39 din legislația indoneziană în domeniu, în cazul în care președintele acceptă o cerere de extrădare, procedura care va fi urmată va fi similară celei în care un astfel de acord ar exista. Aceeași lege prevede că persoana pentru care a fost cerută extrădarea va fi predată autorităților solicitante la data și locul stabilite de Ministerul Justiției din Republica Indonezia. Extrădarea lui Popa nu pare momentan decât o chestiune de timp. După tot scandalul iscat în Romånia de arestarea lui Popa, care ar putea fi martorul-cheie în redeschiderea dosarului FNI, o delegație indoneziană condusă de vicesecretarul general al instituției, Firman Gani, a făcut săptămâna trecută o vizită la București. Delegația indoneziană s-a întålnit pe rånd cu mai multe oficialități din Ministerul Afacerilor Externe (MAE), precum și cu oficiali de rang înalt din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Discuțiile bilaterale au vizat întărirea cooperării în vederea combaterii infracțiunilor transfrontaliere și realizarea unui schimb de experiență. Cu toate acestea, vizita delegației nu putea exclude de pe agendă și chestiunea extrădării lui Popa din moment ce președintele indonezian și-a dat acordul pentru această cerere de extrădare formulată din Romånia. În concluzie, toate demersurile juridice între cele două țări au fost făcute, iar Popa ar putea fi adus în țară pånă la finele acestui an.
Mega-furtul de la CFR
Un alt fugar învinuit că ar fi prejudiciat statul romån cu peste 100 milioane de euro prin achiziții la prețuri supradimensionate este fostul șef al Căilor Ferate Romåne, Mihai Necolaiciuc. În prezent, procesul acestuia a început pe 18 octombrie în Florida, SUA, și este foarte probabil ca acesta să fie extrădat în baza Tratatului de extrădare între SUA și Romånia promulgat de președintele Traian Băsescu în mai 2008. Procesul lui Necolaiciuc a avut loc în orașul Fort Myers după ce a fost amånat „din motive tehnice“. „E programat să dureze cinci zile, fiind vorba despre un dosar de 7.000 de pagini“, declara Necolaiciuc într-un e-mail trimis unul cotidian din presa centrală de la București. În cadrul acestui proces, Romånia îi cere extrădarea deoarece este judecat în mai multe dosare în țară, pe numele său fiind emise mandate de arestare. Nicolaiciuc a mai afirmat că în țară nu va avea parte de un proces corect din cauza presiunilor mass-media. Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihai Necolaiciuc în trei dosare pentru achizițiile defectuoase făcute pe vremea cånd se afla la șefia CNCFR. Prin aceste achiziții acesta a prejudiciat societatea cu peste 100 milioane de euro, în principal prin cumpărarea de produse și servicii la prețuri imens de mari față de cele de pe piață. Necolaiciuc este cercetat și în alte dosare, procurorii estimånd prejudiciul făcut de el la un total de aproximativ 700 milioane de euro. Necolaiciuc este în prezent încarcerat la Federal Detention Center din Miami și ar putea ajunge în țară pånă la sfårșitul anului.
Extrădări din Bosnia
O altă extrădare așteptată de autoritățile din Romånia este cea a escrocului sårb Krunislav Jovanovici, despre arestarea căruia ziarul „Curentul“ a scris săptămåna trecută. Potrivit anchetatorilor, cetățeanul de origine sårbă reținut în Republica Srpska (RS), entitatea sårbă din Bosnia, ar fi produs pagube în valoare de 300 milioane de euro pe teritoriul Romåniei și Croației. Mai mult, Jovanovici – fost șef al agenției sårbe antidrog – este unul dintre capii unei rețele internaționale specializate în punerea în circulație a unor bilete la ordin falsificate. Extrădarea lui Jovanovici se va face în viitorul foarte apropiat în baza tratatului prvind asistența juridică dintre Romånia și fosta Republică Populară Federativă Iugoslavia din 1961, document ce a ajuns să fie valabil prin succesiune și pentru Bosnia, MAE bosniac luånd notă de acest lucru în 1995.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
