Parca in bataie de joc, firma australiana Gold Corporation, cea careia Guvernul Romaniei i-a vandut muntii auriferi ai Transilvaniei, editeaza monografii ale zonei pe care o vor distruge – Rosia Montana. Asa se face ca cele mai vechi asezari atestate istoric vor fi transformate in cianuri si nisipuri desertice, dar, prin grija controversatei firme australiene, vom ramane doar cu monografiile acestei zone, editate sub titlul -Alburnus Major-. Monografia localitatii Rosia Montana a fost editata de Muzeul National de Istorie a Romaniei si de Institutul Memoriei Culturale, cu -sprijinul- financiar al SC Rosia Montana Gold Corporation SA. Aceasta sfidatoare -lovitura de imagine- incearca sa atenueze oarecum socul contestatiilor si al acuzatiilor de inselatorie cu pretentii stiintifice. Istoricii si arheologii au contestat corectitudinea cercetarilor de salvare initiate in Muntii Apuseni. Ei spun ca sapaturile arheologice pentru descarcarea de sarcina istorica a zonei s-au facut in mod fraudulos, de o maniera revoltatoare, prin care au fost sapate cateva hectare si au fost descarcate de sarcina istorica sute de alte hectare.
Guvernul Romaniei a vandut muntii auriferi ai Transilvaniei unei firme australiene, Gold Corporation. Din anul 1999, reprezentantii acestei firme cumpara pe dolari ispititori gospodariile motilor, case, dobitoace si -elibereaza terenul-. In urma satelor romanesti, cele mai vechi asezari atestate istoric, se vor intinde cianurile si nispurile desertice cernute de aurul pretios. Tot ce exista acolo va disparea, dar ne vor ramane in schimb – culmea ironiei! – monografiile -Alburnus Major-, lucrare editata pe banii exploatatorilor de aur. O astfel de monografie a fost lansata cu mare fast la Hotel Victoria din Cluj-Napoca, la sfarsitul saptamanii trecute.
O lovitura de imagine
Monografia localitatii Rosia Montana a fost editata de Muzeul National de Istorie a Romaniei si de Institutul Memoriei Culturale, cu -sprijinul- financiar al SC Rosia Montana Gold Corporation SA, firma care a primit in concesiune muntele aurifer, cu toata istoria lui si cu toate vietatile prezente aici.
In volumul -Alburnus Major-, care este primul volum dintr-o mai lunga serie, sunt prezentate rezultatele cercetarii arheologice desfasurate pana acum, cercetari care au fost in mare parte finalizate, dar si contestate in acelasi timp. Comunitatea internationala a oamenilor de cultura si a istoricilor a protestat prin scrisori publice adresate Guvernului Romaniei, Ministerului Culturii si Cultelor si altor institutii politice romanesti capabile sa ia atitudine si sa opreasca distrugerea zonei Rosia Montana.
Peste 800 de personalitati insemnate din Occident au semnat memorii in acest sens, iar numerosi istorici romani s-au opus acestei actiuni de exploare invaziva a aurului de la Rosia Montana. De asemenea, pe Internet exista deschisa o petitie on-line, la care au aderat mii de cetateni romani si straini, in care se cere oprirea acestui -genocid- cultural.
Istoricii acuza: inselatorie cu pretentii stiintifice
Istoricii si arheologii au contestat corectitudinea cercetarilor de salvare initiate in Muntii Apuseni. Ei spun ca sapaturile arheologice pentru descarcarea de sarcina istorica a zonei s-a facut in mod fraudulos, de o maniera revoltatoare, prin care au fost sapate cateva hectare si au fost descarcate de sarcina istorica sute de alte hectare.
-S-a sapat in jurul unui templu-, explica prof. univ. Ioan Piso cu un exemplu, -si acolo era clar ca a existat o asezare complexa. Cu toate acestea, sapaturile nu au continuat astfel incat sa se scoata la suprafata toate vestigiile si sa fie cercetata intreaga localitate. Aceasta ar fi insemnat identificarea gospodariilor, a zidurilor imprejmuitoare si asa mai departe. Zestrea istorica a Rosiei Montane este imensa, in toata Europa nu mai exista asa ceva, iar noi ne batem joc de aceasta mostenire. Felul in care s-au desfasurat cercetarile acolo pana in momentul de fata nu are nimic de-a face cu practica din acest domeniu, cu corectitudinea sau acuratetea stiintifica. Monografia aceasta nu poate fi facuta de catre cei care se grabesc sa o distruga-.
-Sponsorii generosi- ai mortii
Gold Corporation isi aroga meritele financiare ale cercetarii arheologice: un miliard de lei in anul 2000, 31 de miliarde in 2001 si 43 de miliarde in 2002. Gold Corporation pretinde acum ca a dat -saci de bani- localnicilor ca sa plece de acolo, sa se stramute oriunde, numai sa lase locul liber pentru a fi invadat de cianuri. Compania are pretentia de a -salva- istoria neamului de aurari, centru antic de civilizatie vestit in toata Europa. Pe langa micile firimituri de metal pretios, aici s-au asezat zacaminte pretioase de istorie umana, tehnica si culturala, de oase si de viata care depasesc valoarea a 0,76 de grame de aur la tona de pamant ce poate fi extrasa la Rosia Montana.
-Sa-si ia mortii si sa plece!-
Localnicii din Rosia Montana au fost anuntati, in timpul slujbei de la biserica, sa renunte la a-si mai ingropa mortii in cimitirele de acolo, pentru ca oricum nu mai are rost. Si asa, vor trebui sa plece cu totii si sa ia din cimitire osemintele strabunilor din calea cianurilor. Oamenii au mai continuat sa-si ingroape disparutii in gradinile proprii. Cand vor pleca, vor lua cu ei osemintele inaintasilor din pamantul de langa casa.
Comisie parlamentara
Pentru a da un raspuns protestelor venite din lumea intreaga, Parlamentul Romaniei a decis instituirea unei comisii parlamentare care sa ancheteze modul in care se desfasoara lucrarile arheologice si modul de stramutare a populatiei. Problema acestei comisii este ca, atat in ceea ce-i priveste pe parlamentarii puterii, cat si pe cei din opozitie, cu totii au fost autori ai contractului de concesionare incheiat cu Gold Corporation. Nu este un secret faptul ca el a fost finalizat de catre guvernarea precedenta si a fost pus in practica de catre actuala guvernare.
Ruxandra Hurezean
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















