Acasă Actualitate Să nu ne răzbunăm, dar să nu uităm

Să nu ne răzbunăm, dar să nu uităm

DISTRIBUIȚI

După treizeci de ani de penibile amânări, Ion Iliescu și Voican Voiculescu vor fi judecați pentru „crimele împotriva umanității” pe care le-au comis în timpul Revoluției din 1989.

Nu pentru răzbunare, ci pentru cunoașterea adevărului, mult întârziatul proces e bine venit.

După cum bine se cunoaște, comunismul a adus țării noastre, în cei 45 de ani când a martirizat România, nenumărate suferințe. Fără îndoială că asuprirea sovietică a reprezentat una din cauzele esențiale a acestor suferințe. Pe de altă parte însă, comuniștii autohtoni și complicii acestora poartă și ei o grea răspundere pentru tot ce s-a întâmplat între 1945 și 1989. Răspunderea este diferențiată după gradul și funcția pe care „activiștii” au avut-o în partid. Este însă firesc să considerăm că răspunderea maximă o au cei care au condus partidul ca membrii ai comitetelor centrale și a celorlalte organe executive.

În lucrarea „Genocidul comunist în România” volumul I (editura Albatros) pe care am publicat-o la începutul anului 1992 am inclus în anexe lista membrilor tuturor comitetelor centrale și celorlalte funcții de conducere începând din 1945 până în anul 1989 inclusiv.

Pentru cunoașterea istoriei recente a țării, consider util să reproduc în continuare aceste liste însoțite de explicarea succintă a principalelor evenimente aferente perioadelor în care s-au desfășurat congresele.

Organizatorii genocidului comunist din România și unii dintre complici

Congresul I PRM (congresul VI PCR) – februarie 1948

Membrii Comitetului Central

Apostol Gheorghe, Mateescu Constantin, Alexa Augustin, Niculi Ion, Bodnăraș Emil, Pauker Ana, Borilă Petre, Pas Ion, Chivu Stoica, Pîrvulescu Constantin, Chișinevschi Iosif, Popa Emil, Constantinescu Miron, Rădăceanu Lotar, Constanța Crăciun, Rangheț Iosif, Coliu Dumitru, Răutu Leonte, Chișinevschi Liuba, Rădăceanu Eugenia, Dalea Mihai, Radovanovici Niculae, Drăghici Alexandru, Sader Wiliam, Florescu Gheorghe, Sălăjan Leontin, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Solomon Barbu, Georgescu Teohari, Șerban Avram, Iordăchescu Teodor, Tănase Zaharia, Luca Vasile, Țenescu Olimpia, Levin Mișa, Voitec Ștefan, Maurer I. Gheorghe, Vasilichi Gheorghe, Moghioroș Alexandru, Vaida Vasile, Moraru Mihail

Secretariatul CC al PMR

Secretar general – Gheorghe Gheorghiu-Dej

Secretari – Ana Pauker

-Teohari Georgescu

– Vasile Luca

– Lothar Rădăceanu

În perioada februarie 1948 – decembrie 1955 (când s-a ținut congresul II), conducerea PMR a inspirat, a organizat și a condus următoarele acțiuni cu caracter de genocid: represiunea sălbatică împotriva opoziției democratice, soldată cu peste 1,5 milioane de oameni aruncați în închisori și în lagăre de muncă forțată și cu sute de mii de morți; subminarea economiei naționale prin copierea sistemului sovietic hipercentralizat, „naționalizarea” principalelor ramuri și distrugerea liberei inițiative economice; începerea colectivizării forțate a agriculturii și distrugerea premeditată a micii proprietăți și a gospodăriilor țărănești, cu deportări masive de țărani sau trimiterea lor în închisoare; reforma învățământului (prin copierea sistemului sovietic) cu efecte dezastroase asupra nivelului cultural și profesional al națiunii; Canalul Dunăre-Marea Neagră etapa I, abandonat din ordin sovietic, după ce s-au risipit peste 1,5 miliarde de dolari și au fost sacrificați zeci de mii de oameni supuși muncii de exterminare; organizarea „experimentului” Pitești, infern al distrugerii fizice și morale a tineretului român; declanșarea persecuțiilor religioase, în special împotriva greco-catolicilor și includerea lor forțată în biserica ortodoxă; sute de preoți și credincioși au plătit cu viața neclintirea lor întru credință.

Congresul al II-lea PMR (congresul VII PCR), decembrie 1955

Membrii C.C. al P.R.M.

Alexa Augustin, Daju Pavel, Apostol Gheorghe, Dalea Mihai, Balalia Dumitru, Dănălache Florian, Barna Ioan, Drăghici Alexandru, Berezițchi Dumitru, Drăgoescu Petre, Bîrlădeanu Alexandru, Dulgheru Radu, Bodnăraș Emil, Fazekáș János, Borilă Petre, Florescu Mihai, Breitenhofer Anton, Gavriliuc Mihai, Bughici Simion, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Bunaciu Avram, Gheorghiu Vladimir, Ceaușescu Nicolae, Gluvacov Ioan, Chișinevschi Iosif, Guină Nicolae, Chivu Stoica, Hosu Gheorghe, Crăciun Constanța, Ion Gheorghe, Coliu Dumitru, Iordăchescu Teodor, Constantinescu Miron, Joja Atanase, Cozma Ion, Kovács György, Cotoț Ion, Lascu Elena Iordăchescu, Csupor Ludovic, Moghioroș Alexandru, Mujie Mihai, Sălăjan Leontin, Murgulescu Ilie, Scarlat Constantin, Niculescu-Mizil Paul, Șerban Miron, Pas Ion, Solomon Barbu, Patilineț Vasile, Stancu Aurel, Petre Lupu, Stoica Gheorghe, Pîrvulescu Constantin, Toma Sorin, Popa Gherasim, Țurcanu Ene, Preoteasa Grigore, Vass Ghizela, Rădoi Gheorghe, Voitec Ștefan, Răutu Leonte

Membrii supleanți ai C.C. ai P.M.R.

Alexe Eugen, Manole Ofelia, Almăjan Bujor, Marinescu Aneta, Bayerle Iosif, Mateescu Constantin, Banc Iosif, Maurer Gheorghe, Berghianu Maxim, Moisescu Anton, Buntea Ștefan, Nădejde Costin, Catană Nicolae, Răceanu Ileana, Coșoveanu Iacob, Roșianu Mihail, Cristache Vasile, Simulescu Dumitru,  Dobre Ion, Toma Ana, Doncea Constantin, Trofin Virgil, Fulger Cornel, Țugui Pavel, Gheorghiu Dumitru, Vaida Vasile, Crișan Nicolae, Vasilichi Gheorghe, Ichim Ion, Verdeț Ilie, Ionescu Vasile, Voicu Ștefan, Ioniță Ion, Zaharescu Barbu, Malinschi Vasile

Secretariatul Comitetului Central

Prim secretar al C.C. – Gheorghe Gheorghiu-Dej

Secretari ai C.C. – Chișinovschi Iosif

– Ceaușescu Nicolae

– Fazekaș János

– Cosma Ioan

În intervalul în care a condus activitatea partidului (decembrie 1955 – iunie 1060), comitetul central ales la Congresul II P.M.R. este răspunzător în fața lui Dumnezeu și a poporului român de următoarele: continuarea represiunii politice începută în anul 1948 (alți 600 mii de oameni închiși și zeci de mii de victime); continuarea colectivizării forțate a agriculturii și a politicii de distrugere a țărănimii; complicitate la asasinarea lui Imre Nagy, liderul răscoalei anticomuniste maghiare din 1956.

Congresul al III-lea al P.M.R. (congresul VIII P.C.R.), iunie 1960

Membrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R.

Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica , Alexandru Drăghici, Gheorghe Apostol, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Alexandru Moghioroș, Petre Borilă

Membrii supleanți ai B.P. al CC al PMR

Dumitru Coliu, Leontin Sălăjan, Leonte Răutu, Ștefan Voitec

Secretariatul C.C. al PMR

Prim–secretar al CC al PMR Gheorghe Gheorghiu-Dej

Secretari ai CC al PMR

Nicolae Ceaușescu

Mihai Dalea

János Fazekaș

Conducerea PMR din perioada 1960 -1965 a continuat politica colectivizării forțate a agriculturii, care s-a încheiat în 1962; represiunea politică a continuat și ea, dar după 1962 s-a produs o oarecare reducere a acesteia, concomitent cu pregătirea politică a „declarației din aprilie 1964”; în 1964 au fost eliberați din detenție peste 50 de mii de deținuți politici, supraviețuitori ai represiunii sîngeroase din anii 1948-1962.

Congresul al IX-lea al PCR (august 1965)

Membrii Comitetului executiv al CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Constantin Drăgan, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroș, Ion Gheorghe Maurer , Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Alexandru Bîrlădeanu, Gogu Rădulescu, Emil Bodnăraș, Leontin Sălăjan, Petre Borilă, Ștefan Voitec, Alexandru Drăghici

Membrii supleanți ai Comitetului executiv

Iosif Banc, Fazekaș János, Maxim Berghianu, Mihai Gere, Petre Blajovici, Petre Lupu, Dumitru Coliu, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Vasile Vîlcu

Membrii Prezidiului permanent al CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Alexandru Bîrlădeanu, Chivu Stoica, Emil Bodnăraș, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Gheorghe Apostol

Secretariat CC al PCR

Secretar general: Nicolae Ceaușescu

Secretari ai CC al PCR

Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Alexandru Moghioroș, Vasile Patilineț, Mihai Dalea, Leonte Răutu, Manea Mănescu, Virgil Trofin

Intervalul dintre congresele IX și X corespunde unei perioade de destindere internă. Nicolae Ceaușescu preocupat să-și pregătească drumul spre o conducere autocrată, lasă specialiștilor și intelectualilor oarecare inițiativă în activitatea lor, ceea ce are drept consecință o relativă ameliorare a calității în toate domeniile. În același timp, conducerea partidului pregătește o mare diversiune în politica externă, care-i va reuși, Occidentul considerînd, timp de 20 de ani, România o „disidență” a blocului sovietic.

Congresul al X-lea al PCR (august 1969)

Membrii Comitetului executiv al CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Pană, Ion Gheorghe Maurer, Dumitru Popescu, Maxim Breghianu, Dumitru Petrescu, Emil Bodnăraș, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Leonte Răutu, Constantin Drăgan, Gheorghe Stoica, Emil Drăgănescu, Virgil Trofin, Fazek János, Ilie Verdeț, Petre Lupu, Vasile Vîlcu, Manea Mănescu, Ștefan Voitec, Paul Niculescu-Mizil

Membrii supleanți ai Comitetului executiv

Iosif Banc, Ion Ioniță, Petre Blajovici, Carol Kiraly, Miu Dobrescu, Vasile Patilineț, Aurel Duca, Dumitru Popa, Mihai Ghere, Ion Stănescu, Ion Iliescu

Membrii Prezidiului permanent al CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Dumitru Petrescu, Ion Gheorghe Maurer Gheorghe Rădulescu, Emil Bodnăraș, Virgil Trofin, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Gheorghe Pană

Secretariatul CC al PCR

Secretar general: Nicolae Ceaușescu

Secretari:

Mihai Gere, Vasile Patilineț, Paul Niculescu-Mizil, Dumitru Popescu, Gheorghe Pană, Virgil Trofin

Congresul X marchează îndepărtarea de către Nicolae Ceaușescu a principalilor săi adversari politici (Apostol, Drăghici, Chivu Stoica) și formarea unei echipe servile care-l va secunda, cu unele modificări, până la congresul XIV. Această echipă a acceptat instalarea dictaturii personale și apoi a cultului personalității, fiind răspunzătoare de genocidul care s-a produs, pe toate planurile, în ultimele două decenii de guvernare a PCR.

Congresul al XI-lea al PCR (noiembrie 1974)

Membrii Comitetului Politic Executiv a CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Oprea, Emil Bodnăraș, Gheorghe Pană, Cornel Burtică, Ion Pățan, Elena Ceaușescu, Dumitru Popescu, Gheorghe Cioară, Gheorghe Rădulescu, Lina Ciobanu, Leonte Răutu, Emil Drăgănescu, Virgil Trofin, Iános Fazekaș, Iosif Uglar, Petre Lupu, Ilie Verdeț, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Paul Niculescu, Ștefan Voitec

Membrii supleanți ai CPEX

Andrei Ștefan, Ion Iliescu, Iosif Banc, Ion Ioniță, Mihai Dalea, Vasile Patilineț, Miu Dobrescu, Mihai Telescu, Mihai Ghere, Ioan Chesu, Nicolae Giosan, Richard Winter

Secretariatul Comitetului central al PCR

Secretar general: Nicolae Ceaușescu

Secretari ai CC al PCR

Ștefan Andrei, Dumitru Popescu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț

După congresul XI se intră în perioada cea mai sumbră a istoriei României. Conduerea PCR „aleasă” la acest congres este răspunzătoare, bineînțeles în mod diferențiat și în funcție de rămânerea sau nu în echipa de conducere după congresul XII (1979), de formele cele mai teribile ale genocidului care urmează.

Congresul al XII-lea al PCR (noiembrie 1979)

Membrii Comietului Politic Executiv al CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Alexandra Găinușe, Iosif Banc, Paul Niculesci-Mizil, Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Cornel Burtică,  Gheorghe Pană, Virgil Cazacu, Ion Pățan, Elena Ceaușescu,  Dumitru Popescu, Lina Ciobanu, Gheorghe Rădulescu, Ion Coman, Leonte Răutu, Nicolae Constantin, Aneta Spornic, Constantin Dăscălescu, Virgil Trofin, Ion Dincă, Ilie Verdeț, Iános Fazekas, Ștefan Voitec, Cornelia Filipaș

Membrii supleanți ai Comitetului Politic Executiv

Ștefan Andrei, Ion Ioniță, Petre Dincă, Ana Mureșan, Miu Dobrescu, Elena Nae, Gheorghe Dumitrache, Marin Rădoi, Petre Enache, Ion Stoian, Ene Fecler, Iosif Szasz, Mihai Gere, Ion Ursu, Nicolae Giosan, Richard Winter, Suzana Gîdea

Secretariatul Comitetului Central:

Secretar general al P.C.R. – Nicolae Ceaușescu

Secretari ai CC al PCR

Iosif Banc, Dumitru Popa, Virgil Cazacu, Dumitru Popescu, Constantin Dăscălescu, Ilie Rădulescu, Ludovic Fazekas, Marin Vasile

Acest congres este deosebit de important prin faptul că pentru prima oară, a scos la iveală opoziția împotriva lui Ceaușescu, dinlăuntrul partidului. Veteranul comunist Constantin Pîrvulescu, într-o intervenție de câteva minute, la încheierea Congresului, critică vehement politica de acaparare a partidului și a țării de către o familie setoasă de putere și de onoruri. Curajosul bătrîn este scos cu forța din sala congresului și după o luare de cuvânt isterică a dictatorului și alte câteva jalnice „solidarizări” cu acesta, totul pare a reintra în normal. În realitate, în monstruosul monolit partinic apăreau fisuri vizibile pentru ochii întregii națiuni.

Congresul al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984)

Membrii CPEX al CC al PCR

Nicolae Ceaușescu, Alexandrina Găinușe, Iosif Banc, Manea Mănescu, Emil Bobu, Paul Niculescu-mizil, Virgil Cazacu, Constantin Olteanu, Elena Ceaușescu, Gheorghe Oprea, Lina Ciobanu, Gheorghe Pană, Ion Coman, Ion Pățan, Nicolae Constantin, Dumitru Popescu, Ion Dincă, Gheorghe Rădulescu, Miu Dobrescu, Ilie Verdeț, Ludovic Fazekaș Ștefan Voitec

Membrii supleanți ai CPEX

Ștefan Andrei, Ana Mureșan, Ștefan Bîrlea, Elena Nae, Nicu Ceaușescu, Marin Nedelea, Leonard Constantin, Cornel Pacoste, Gheorghe David, Tudor Postelnicu, Marin Enache, Ion Radu, Petre Enache, Ion Stoian, Mihai Gere, Gheorghe Stoica, Maria Ghițulică, Iosif Szasz, Nicolae Giosan, Ioan Totu, Suzana Gîdea, Ion Ursu, Nicolae Mihalache, Richard Winter, Ioachim Moga

Secretariatul CC al PCR

Secretar general – Nicolae Ceaușescu

Secretari:

Iosif Banc, Constantin Radu, Emil Bobu, Ion Radu, Ion Coman, Ion Stoian, Silviu Curticeanu, Ilie Verdeț, Petre Enache

Conducerea „aleasă” la Congresul al XIII-lea are pe conștiință tragedia României în ultimii cinci ani de regim totalitar ceaușist. Genocidul se dezlănțuie în acesti ani în toată grozăvia lui: represiunea sângeroasă a revoltei populare de la Brașov, înfometarea întregului popor, cele cinci ierni de groază fără căldură și lumină electrică, degradarea calității asistenței medicale, cultul demențial al personalității și scăderea dramatică a nivelului învățământului, științei și culturii, dezastrul ecologic și teroarea omniprezentă a securității.

Congresul al XIV-lea al P.C.R. (noiembrie 1989)

Organele de conducere ale Congresului

Prezidiul congresului: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Ștefan Andrei, Radu Bălan, Viorel Boantă, Emil Bobu, Aurelia Bratu, Mihai Burcă, Octav Căpitanu, Nicu Ceaușescu, Lina Ciobanu, Gheorghe Ciorbă, Ion Coman, Rodica Coman, Dumitru Constantin, Nicolae Constantin, Mihai Dan Curcubătă, Tudor Dănescu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Marcel Dobra, Miu Dobrescu, Dan Dulamă, Ludovic Fazekaș, Iuliu Fejes, Ion Frățilă, Alexandrina Găinușe, Suzana Gîdea, Mihai Gere, Maria Ghițulică, Gheorghe Ilie, Maria Lazăr, Anton Lungu, Mihai Marina, Manea Mănescu, Andrei Meinhardt, Vasile Milea, Ioachim Moga, Ana Mureșan, Andrei Neagu, Mihalache Niculescu, Paul Niculescu, Constantin Olteanu, Cornel Pacoste, Gheorghe Pană, Aurel Pănescu, Barbu Petrescu, Ștefan Poienaru, Dumitru Popescu, Ion Popescu-Puțuri, Dumitru Radu Popescu, Ștefan Rab, Gheorghe Rădulescu, Ion Stoian, Iosif Szasz, Ion Traian Ștefănescu, Ioan Toma, Ion Ursu, Ilie Verdeț, Aurica Vizitiu, Rodica Vîlcu, Vasile Vîlcu, Radu Voinea.

Comisia de validare: Constantin Radu, Dumitru Badea, Vasile Bărbuleț, Ion Catrinescu, Ilie Ceaușescu, Ioan Foriș, Elena Nae, Ion Negrea, Tinca Oprea, Stela Perianu, Anton Storobăneanu, Ladislau Tokos, Andrei Vela.

Secretariatul congresului: Emil Bobu, Maria Bradea, Eleonora Cojocaru, Pantelimon Găvănescu, Ilie Matei, Nicolae Mihai, Nicolae Mihalache, Ioan Pavel, Emilia Sonea, Andrei Sorcoiu, Florea Voinea.

Congresul al XIV-lea al P.C.R., congresul rușinii nemăsurate, este răspunzător nu numai pentru ultimele acte de genocid săvârșit în scurtul răstimp până la Revoluție, în care partidul a mai condus țara, ci în special pentru faptul că, într-un moment în care dezastrul național era evident pentru toți locuitorii acestei țări, a acceptat însăși sinistra farsă a ținerii congresului XIV în aceiași atmosferă triumfalistă ca și cea a congreselor anterioare, alegându-l tot pe Ceaușescu în fruntea partidului. Iată de ce, am consemnat, nu comitetul politic executiv ales la acest Congres, care, de altfel, avea să fie peste puțin timp acționat în justiție pentru genocid, ci toate organele de conducere ale congresului, complice la criminala înscenare.

– * –

Numărul membrilor comitetului central (inclusiv supleanții) a crescut de la un congres la altul: 41 membri la congresul al VI-lea (1948), 96 membri la congresul al VII-lea (1955), 150 membri la congresul al VIII-lea (1960), pentru ca după congresul al IX-lea să depășească 200 de membri, ajungând la ultimele congrese la aproximativ 300 de membri. Acest fenomen a dus la diluarea atribuțiilor și responsabilităților în cadrul CC, mulți membri având un rol pur decorativ. Din acest motiv, începând cu congresul al VIII-lea am consemnat numai membrii organelor cu putere efectivă în conducerea partidului: biroul politic, secretariatul și comitetul executiv.

Dr. Gh. Boldur-Latescu este  profesor universitar emerit și fost detinut politic anticomunist.

4 COMENTARII

  1. Domnule eu zic ca ar trebui sa ganditi invers adica sa fie judecati mai intai cei ce fura tara acum si an cu an inapoi pana in 1990 cei care nu au iertat nimic cand a fost vorba de furt din bugetul national,falimentarea prin capusare sau alte inginerii fraudulase a econpmiei nationale,inselaciuni tip CARITAS,taierea necontrolata a padurilor etc.Dupa asta se potate ocupa justitia romana si de problemele astea de constiinta.

  2. „…peste 1,5 milioane de oameni aruncați în închisori și în lagăre de muncă forțată…”
    Cu sau fara o sentinta pronunta de o instanta judecatoreasca?

  3. Doar atat a inteles presedintele vostru, ca al meu nu este…:” PSD-ul s-a folosit de necazul unor oameni inchisi in perioada comunista”…. Imi este rusine ca in fruntea tarii exista astfel de oameni.

    „Nimic nu se plăteşte mai sigur ca prostia.” — Camil Petrescu

  4. Anonim: ai si argumente, panarama pesedista? Cine-i presedintele tau, impostorul si plagiatorul Ponta? Vai de capul vostru de slugi ticaloase care va vindeti tara pe 30 de arginti! Maine-poimaine si o parte din Romania va avea soarta Crimeei cu cretini ca voi!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.