Scandalul laptelui cu toxine ia amploare. Zeci de dozatoare din mai multe județe au fost puse sub sechestru de ANSVSA

Scandalul laptelui contaminat cu aflatoxină ia proporții pe piața românească, devenind una dintre anchetele stringente care trebuie soluționate astfel încât comerțul de lactate să nu aibă de suferit în mod irevocabil. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară pentru Siguranța Alimentelor( ANSVSA) a pus sechestru pe aproximativ 32 de dozatoare de lapte din București, considerând că acestea ofereau cumpărătorilor lapte contaminat cu aflatoxină M1. Autoritățile au luat această măsură în aproape toată țara, cu excepția județelor: Sibiu, Brașov, Dolj, Bistrița și Cluj. Dozatoarele de acest tip sunt amplasate în piețe sau centre comerciale, unde fermierii își pot vinde laptele fără intermediari. Laptele din dozatoarele puse sub sechestru provine de la trei ferme din București, unde există suspiciunea de contaminare cu aflatoxină. Măsura a fost luată de ANSVSA preventiv, până la clarificarea anchetei și emiterea unui verdict privind calitatea laptelui comercializat de fermieri. Conform unui comunicat al ANSVSA, comercializarea laptelui prin aceste automate se reia numai în momentul în care buletinele de analiză demonstrează că laptele este bun pentru consum. „Este o măsură de prevenire a pătrunderii pe piață a unor produse care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor, care se aplică de Autoritate, conform prevederilor legale“, se menționează în comunicat. Dozatoarele distribuie lapte direct de la ferme, proaspăt, nefiert, nepasteurizat. Automatele care sunt suspectate cu aflatoxină sunt închise și au lipite pe ele un mesaj cum că sunt închise din motive tehnice. ”Acțiunea demarată de ANSVSA, de intensificare a controalelor pentru laptele materie primă este în curs de finalizare și a vizat ferme, centre de colectare, unități de procesare și automate de distribuire a laptelui. Rezultatele acțiunii vor fi făcute publice în cursul săptămânii viitoare, după finalizarea centralizării datelor de la nivel național. ”, se arată în comunicatul instituției. În București sunt aproape 40 de astfel de dozatoare de lapte amplasate în centre comerciale și piețe, iar în toată țara sunt de 335 de automate.
 
Fermierii susțin că furajele date animalelor au fost controlate

Pe de altă parte, fermierii susțin că au vândut lapte controlat iar furajele erau și ele controlate. Unii fermieri susțin că nu toți cei care vând lapte prin aceste automate sunt controlați, ei livrând laptele prin intermediari.   „Dacă laptele este suspicios cu concentrație maximă, atunci se ia din nou probă și se fac din nou analize, care durează câteva zile. Părerea mea este că trebuie să așteptăm reacția ANSVSA sau DSV, probabil luni. Eu am luat legătura cu cele trei ferme și aștepăm rezultatul dar toți trei spun că furajele date pentru consumul animalelor sunt bune. În afară de de furaje, nu mai există alte posibile surse pentru aflatoxină“, a declarat Cristian Lungu, președintele furnizorilor de lapte la dozatoare. Sorin Minea, președintele Asociației Română a Cărnii a arătat că există „o suspiciune“ în legătură cu acest subiect și că riscurile sunt minime pentru oameni: „În clipa în care apare o astfel de suspiciune, se închid imediat dozatoarele fermei respective, este o măsură preventivă. Așa se întâmplă în toată Europa. Nu pot să vă spun câte dozatoare au aprovizionat cele trei ferme, chiar nu știu, nu pot să vă spun. Orice dozator care funcționează are laptele verificat și asigurat, când apar probleme, se închid imediat dozatoarele. Nu se fac șmecherii, consumatorii pot sta liniștiți“, a declarat Minea.
Acesta este o primă acțiune a anchetei începută cu mai bine de o săptămână în urmă, când a izbucnit un scandal privind posibilitatea ca laptele de pe piață să fie contaminat cu această toxină.   Potrivit președintelui FSIA, Dragoș Frumosu, ar fi implicată în acest scandal și o companie importantă, care ar aproviziona piața cu 75 de tone de lapte, însă a refuzat să dea un nume. Săptămâna trecută, unii distribuitori de lapte au avertizat autoritățile că o cantitate importată din Ungaria era contaminată cu aflatoxină, o substanță cancerigenă. În urma analizelor, întreaga cantitate de lapte, de 13.855 de litri, a fost blocată, iar livrările de lapte crud către toate unitățile de procesare de lapte, precum și vânzarea directă au fost stopate. Impactul asupra populației este major, dat fiind faptul că oamenii nu mai știu de unde să cumpere lapte de calitate astfel încât să nu își pună în pericol sănătatea, de aceea rezolvarea acestei anchete este foarte importantă. Aflatoxina poate duce la cancer dacă este consumată în cantități mari și într-o perioadă mare de timp. Această substanță există în lapte însă cantitatea ei este cea care trezește suspiciuni cu privire la calitatea produsului, în proporție prea mare  aflatoxina poate genera infecții și chiar cancer.

Laptele vândut ilegal nu poate fi verificat

Cei care se încumetă să cumpere lapte vândut la negru, care nu poate fi verificat, riscă să nu aibă controla supra calității produsului pe care îl achiziționează, ceea ce crește riscul de infectare cu substanțele toxice existente în lapte. „În România noi avem cam 50 la sută piață albă, 50 piață neagră, iar ANSVSA are autoritate numai la cei cu documente. Pe cei din piața neagră nu știu dacă îi verifică cineva“ spune Dorin Cojocaru, reprezentant al Asociației Patronale din Industria Laptelui. Potrivit legii, un fermier este obligat ca de 2 ori pe an să facă analize la furajele date animalelor, printre care și un test rapid pentru aflatoxină. O singură analiza costă 230 de lei . Întrebarea este câți dintre ei fac acest test? Aflatoxina este produsă de sporii ciupercilor din genul Aspergillus, care se dezvoltă odată cu mucegaiul și apare mai ales în silozurile de porumb unde există umezeală.Vacile se hrănesc apoi cu aceste furaje, iar toxina ajunge în organismul lor. Aflatoxina din furaje este de tip B1, în organismul animalelor sunt metabolizate la nivelul ficatului și se transformă în Aflatoxină M1. De aici 25 la sută ajunge în lapte, iar restul de 75 la sută se elimină pe cale naturală.Din păcate aflatoxinele ajunse în organismul uman se elimina greu, susțin doctorii. Ele se depozitează și lasă sechele la nivelul ficatului iar în doze mari, pot provoca afecțiuni hepatice și, în timp, cancer.

Vânzările de lactate au scăzut cu până la 30%
'În urma evenimentelor (depistarea de aflatoxină în laptele de consum – n.r.) și a promovării în mass media foarte agresiv, s-a creat o psihoză, o paranoia, pot să spun așa, care a dus la scăderea cumpărării. Volumele vândute prin lanțurile de hipermarketuri au fost cam cu 10-15% mai mici, față de perioada de dinaintea evenimentelor (începutul lunii martie – n.r.). Pe magazinele de proximitate, pe retail, scăderile au mers chiar până la 30% – pe produse proaspete, adică lapte de consum și derivate. Pe telemea și produse cu maturare mai îndelungată nu s-a simțit nicio scădere. Dar scăderile se suprapun acum cu începerea postului pascal și atunci mai adăugăm un 15%. Estimăm, pentru următoarele două-trei săptămâni, o scădere medie de 30 % per total produse lactate', a declarat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿În estimarea sa, cifra de afaceri pe industria laptelui în România, de 880 milioane euro pe an, ar putea fi afectată cu aproximativ 2-3%, dar va fi vorba despre 'un impact pe termen scurt'. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿'Dacă se extinde starea de incertitudine pe o lună de zile, pe două luni de zile, atunci scăderea la nivelul industriei poate să ajungă și la 20%, pe total, pe an', a afirmat reprezentatul Asociației Patronale Române din Industria Laptelui. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿Acesta a arătat că, în ultimii câțiva ani, volumele vândute s-a diminuat în mod continuu, datorită reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor români. ?óÔé¼?¿?óÔé¼?¿'Pot să spun că, în ultimii trei ani, piața produselor lactate s-a dus în jos cu 25% și trendul se menține, în primul rând din cauza scăderii de cumpărare a consumatorilor. Aceștia fie cumpără mai puțin, fie se orientează către produse ieftine, low-cost, dar cu o calitate îndoielnică, fie se îndreaptă către piața neagră pentru că acolo nu există TVA de 24% și nici nu se plătesc impozite', a mai spus Dorin Cojocaru.
 
Irina Popescu