Acasă Actualitate Sediul Muzeului Național de Istorie a României trebuie restaurată; patrimoniul trebuie să...

Sediul Muzeului Național de Istorie a României trebuie restaurată; patrimoniul trebuie să fie mutat

DISTRIBUIȚI

 

 

Clădirea Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), care adăpostește o serie de relicve deosebit de importante ale istoriei noastre, are nevoie urgentă să fie consolidată și restaurată. Acesta este motivul pentru care Ministerul Culturii caută spații pentru depozitarea imensului patrimoniu cultural aflat în actualul sediu al muzeului construit, cândva pe la sfârșitul secolului XIX, un edificiu care ce-i drept, este și acum deosebit de impozant, dar în același timp este și deosebit de grav afectat atât de trecerea timpului cât și de cele câteva mari cutremure care au lovit Bucureștiul în ultimul secol.

Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a declarat, miercuri, pentru Mediafax că a discutat cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre consolidarea și restaurarea clădirii instituției muzeale și despre găsirea unor spații pentru expunerea patrimoniului pe perioada lucrărilor, însă, deocamdată, nu s-a stabilit data la care vor începe și nici cât vor dura acestea. „De abia în momentul în care vom avea asigurată sursa de finanțare am putea să avem și un grafic al desfășurării lucrărilor”, a completat Ernest Oberländer-Târnoveanu. De asemenea directorul MNIR a mai precizat că mutarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a României nu se va „întâmpla mâine”, ci trebuie stabilite mai multe detalii, printre care și găsirea unor spații pentru păstrarea și expunerea patrimoniului pe perioada în care clădirea din Calea Victoriei, numărul 12, va fi în consolidare și restaurare. În acest sens, Ernest Oberländer-Târnoveanu a spus că există posibilitatea ca patrimoniul să fie mutat în unități militare, însă deocamdată aceasta este doar o „ipoteză de lucru”, nefiind stabilit nimic concret. „E o ipoteză de lucru, acele spații ar trebui să corespundă la două condiții esențiale: să asigure securitatea bunurilor și să asigure condițiile de climat, microclimat, necesare păstrării patrimoniului. Deci, noi vom primi, probabil de la Ministerul Apărării Naționale, o listă de posibile locații, le vom inspecta, vom analiza condițiile pe care le oferă și în funcție de acele condiții – repet: securitate și condiții de microclimat – vom lua decizia. Lucrurile trebuie puse într-o anumită ordine”, a mai afirmat Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a fost înființat în 1970, când a fost catalogat drept „cel dintâi muzeu de arheologie și istorie din țară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativității”, se arată pe site-ul instituției. În consecință, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal prețios, în singurul loc public unde securitatea și vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeași măsură. De asemenea, o mulțime de alte piese de mare valoare arheologică și istorică au poposit în expozițiile Muzeului Național, pentru a ilustra mileniile de istorie, ori, pentru mai multă acuratețe, istoria de atunci.

Clădirea care adăpostește acum muzeul este, ea însăși, monument istoric, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic, de inspirație germană. Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, așa încât procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentanților muzeului, în ultimul deceniu. Dar, oportunitatea financiară a apărut însă abia în anul 2002. Atunci, în luna septembrie, expoziția permanentă a Muzeului Național de Istorie a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea structurii de rezistență a început în iarna aceluiași an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporție de aproximativ 50 la sută. Finalizarea lucrării de reconstrucție era estimată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi însă respectat. Potrivit site-ului instituției, în ciuda dificultăților pe care reabilitarea le-a generat, s-a reușit ca trei dintre secțiile expoziției permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul și Columna lui Traian) să rămână deschise, iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazda mai multor expoziții temporare. Muzeul Național de Istorie ocupă 8.000 metri pătrați și reunește în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoștință cu mărturii despre prezența omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani î.e.n), cultura materială și spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane și transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariția și definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluția burghezo-democratică de la 1848, câștigarea independenței, declanșarea celor două războaie mondiale și intrarea României sub influență rusească. Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Național de Istorie a României alături de celebra „Cloșcă cu puii de aur” ori de alte câteva celebre tezaure antice se mai numără și brățările dacice regale din aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, armături de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, monede grecești de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis și Kallatis, plus un depozit de unelte și arme de fier, precum și monede de argint și bronz.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.