Student pensionar la Universitatea Babes Bolyai

Kozma Emeric pare desprins din revistele pentru varsta a treia: chelie bronzata, smocuri carunte de par si maini batatorite, un trup marunt si subtire, peste care sta tras un tricou alb, simplu. Studentul are 62 de ani, este pensionar si a venit la studii la Cluj taman din Baia de Aries, dupa mai bine de 30 de ani petrecuti in mina. A lucrat in subteran ca electromecanic in minele din Maramures. Dupa terminarea liceului la seral, pasionat de mineralogie, a incercat sa-si continue studiile. A intampinat insa numeroase piedici din partea sotiei, care nu a fost de acord ca Emeric sa devina om cu carte. -Mi-au spus si de la partid ca nu-mi dau recomandare sa vin la Cluj la facultate, ca o sa fiu despartit de sotia mea-, povesteste studentul. Dupa ce s-a pensionat si i-a murit nevasta, singurul sau gand a fost sa-si realizeze visul si sa se inscrie la facultate. Timp de opt ani, Emeric a invatat si si-a pus de-o parte bani pentru scoala. A incercat de mai multe ori sa dea examen si pana la urma eforturile i-au fost rasplatite: a intrat pe locurile cu taxa la Geologie.

Cea mai mare problema cu care se confrunta acum este lipsa banilor, deoarece din pensia de 1,9 milioane de lei jumatate o da pe chirie. Abia ii mai raman bani de mancare si medicamentele. Pentru a-si cumpara carti, a fost nevoit sa renunte pana si la carnetul de student, care costa 150.000 de lei… In sesiune invata dimineata, de la 5.00 pana pe la 7.00, apoi merge la biserica si se roaga sa-i dea Dumnezeu putere. Pana acum a luat note bune la examene si spera sa o tina tot asa, in speranta ca poate va primi un loc in camin. -Este un student constiincios, cu prezente la laboratoare, preocupat si interesat de tot. La examene se prezinta foarte bine pregatit-, declara Cristina Farcas – doctorand in cadrul laboratorului de geologie fizica. Daca va reusi sa-si termine facultatea, ar vrea sa lucreze in cercetare, printre rocile pe care le cunoaste cel mai bine.