Dublu rol

In urma ultimatumului adresat de Bush lui Saddam, cel mai in pericol pare sa fie Tony Blair: premierul britanic a fost parasit deja de trei ministri iar propriul sau partid laburist il ameninta cu destituirea. Putin a lipsit, de altfel, ca Blair sa piarda puterea chiar inaintea lui Saddam, semn ca in NATO momentul adevarului difera de la tara la tara, in functie de fusul orar. Nici prietenul -pentru totdeauna- al premierului Blair, respectiv dl Nastase, n-a fost scutit de ultimatum: muncitorii de la Brasov l-au somat sa se prezinte cu locuri de munca in buzunar. Teoretic, n-ar fi o problema. In urma cu o luna, dl Vasile Dancu declara la TV ca -in 2004 vom avea doua milioane de locuri de munca, daca acum am raportat un milion-. Daca-i asa, intrucat dl Nastase a respins ultimatumul (-problemele acestea nu se rezolva la Brasov-), n-are decat sa-l trimita pe dl Dancu sa le duca brasovenilor o parte din brasoavele sale, adica vreo cateva mii de locuri de salarizare (caci munca e impropriu spus) din celebrul milion raportat. Sau poate reportat? Daca in privinta locurilor de munca -neadevarate- premierul are dreptate – cand e vorba de propriile sedii are si celeritate. Noul sediu PSD din Baneasa a fost inaugurat chiar inaintea asumarii raspunderii in parlament pentru legea anticoruptie iar premierul s-a declarat multumit de ctitorie, pe ai carei pereti strajuiau din belsug pozele sale si chiar si ale sotiei. Iata ce inseamna sa te ai tot timpul sub ochi si sa-ti supraveghezi fiecare miscare. Premierul considera insa ca pachetul anticoruptie reprezinta o cauza nobila, pentru care merita sa risti: -intr-un fel, ar fi onorant pentru noi sa cadem pe o motiune indreptata impotriva unei legi anticoruptie. Probabil ar fi o frumoasa iesire din scena-. Evocarea iesirii din scena reprezinta una din figurile de stil cu care dl Nastase isi flateaza din cand in cand adversarii si isi sperie amicii. De cum rosteste cuvintele retorice -cand o sa fim in opozitie…-, pesedistii simt un fior si fug la Capsa ca sa-si revina. Acolo au si stabilit tactica de a reteza orice sansa motiunii de cenzura anuntate de opozitie si pe care premierul a considerat-o drept -o gluma indecenta- lansata de -aceasta noua Conventie Democratica in care rolul PNTCD a fost preluat de PRM-. Asa-i cu coalitiile antiteroriste. Parca SUA nu s-au aliat cu Pakistanul? Si nu s-ar alia si cu China daca aceasta ar vrea sa lupte impotriva lui Saddam? In cazul nostru, sigur ca PNL si PD s-au aliat degeaba cu PRM. Macar sa fi cazut singure, fara gardieni langa ele. Mult mai energic decat motiunile opozitiei, dl Iliescu, comparandu-se si dansul cu Al.I. Cuza din faza plimbarilor (-aduceti-va aminte de Cuza cand mergea printre oameni-), si nu din faza alungarii, a mai dat o raita prin Bucuresti oferind asistentei amintiri cu talc si intrebari cu schepsis: -mancau moldovenii mamaliga pe vremea lui Stefan cel Mare?-. Raspunsul corect ar fi ca nici n-aveau nevoie. Presedintele s-a aratat nemultumit de felul in care se construieste azi: -acum apar plombe din astea puse aiurea, asta inseamna anarhie, inseamna abuz-. Intr-adevar. Cine Dumnezeu conduce Romania si permite asemenea abuzuri? Dl Iliescu ar trebui sa reclame la Cotroceni. Poate prinde o zi a portilor deschise si-si varsa naduful la seful statului. Daca are noroc, poate ca presedintele, impresionat, il va imbratisa pe acest nemultumit care-l interpreteaza si pe tanarul Cuza, si pe Mos Ion Roata. Ce soarta si pe dl Iliescu: mereu in dublu rol!