Palme

Se zvonește prin ziare că premierul Boc a vrut să-și dea demisia după ce C.C. a declarat neconstituțională (ca și anul trecut) asumarea răspunderii guvernului pentru legea Educației. Înainte de a ajunge să-și dea demisia era mai bine dacă-și dădea seama că verdictul C.C. era previzibil: aceeași lege și același procedeu duc 90% la același rezultat. Curtea a vrut și ea să demonstreze că și-a schimbat componența dar nu și opinia – spre a nu fi acuzată de părtinire politică. Acuzație de care tot n-a scăpat – și încă din partea unui jurist ca dl Frunda care „s-a simțit păcălit“ de această „decizie pur politică“ și a cerut ieșirea UDMR de la guvernare. Bizară ieșire din partea unui jurist dar deloc surprinzătoare din partea politicianului Frunda care a jucat mereu în altă ligă („în liga mare“, vorba lui Roșca Stănescu) decât guvernul. Nici alții n-au dovedit mai multă educație: senatorul Hărdău (PDL) a aplaudat înfrângerea alături de dna Andronescu deși întârzierea legii în Comisia de învățământ pe care o conduce (și unde s-au lucrat 25 de zile în 6 luni) e principala vinovată de impasul legii și chiar al coaliției – care s-a dovedit într-adevăr toxică. După ce-a greșit numărătoarea la legea pensiilor, după ce-a greșit votând cu degetul două legi împotriva propriului buget, acum coaliția s-a păcălit și la legea Educației. Foarte fericită (rectorii știu de ce), dna Andronescu a încurajat violența în școli considerând că „este o palmă dată ministrului educației“ în timp ce dl Tăriceanu a ridicat mâna mai sus: „este o palmă pe obrazul guvernului“. Pe care din ei? Căci după ce coaliția și-a dat palme singură la ultimele legi, premierul a întors și celălalt obraz ca să-l pălmuiască și Curtea. Cum s-ar spune, a luat și dl Boc Palme ce d’or pentru patru legi, trei greșeli și două gafe. Probabil însă că toxicitatea din coaliție a depășit orice prag dacă premierul e silit la tot felul de compromisuri ca să-și fidelizeze propriii parlamentari și aliați pentru a-și trece amărâtele de legi ale reformei și restructurării pe care nu le vrea nimeni. Dar când o lege a ajuns o marfă care trebuie cumpărată pe bani grei, despre ce reforme și restructurări vorbim? Ăștia sunt în stare să vândă și reforma! Se zice că președintele l-a convins pe dl Boc să nu demisioneze. Nu de alta dar prea ar fi aplaudat Ponta, Antonescu, SOV și Felix – bucuroși că guvernul s-a dărâmat singur și gratis – fără să miște și ei un ban. Doar cu flacăra violetă. Tia Serbanescu