Cu putina vreme in urma a aparut la Editura Humanitas, in prestigioasa colectie ingrijita de Doina Jela, Memorii/Jurnale/ Convorbiri, un volum purtand semnatura disidentului rus Vladimir Bukovski, intitulat Reusesti sau mori. Biografia sa este bine cunoscuta si indelung discutata; Bukovski este, se stie, unul dintre putinii intelectuali din lagarul comunist care au ales sa lupte pana la capat, unul dintre aceia care nu au acceptat niciodata o solutie de compromis. Poate de aceea si autoritatile regimului sovietic nu au operat in ceea ce-l privea cu jumatati de masura: a fost urmarit si retinut in mod repetat de KGB inca de la varsta de 16 ani, i s-a refuzat dreptul de a-si definitiva studiile universitare in neurofiziologie, a fost internat in clinici de psihiatrie, a cunoscut detentia in lagarul de munca si deportarea. Nu a renuntat insa nici un moment la asa-numitele -actiuni subversive-, fiind inconjurat si ajutat de prea putini prieteni. -Poate cand esti tanar ai tendinta sa crezi ca esti aproape nemuritor si ca nimic rau nu poate sa ti se intample. Obisnuiesti sa-ti asumi riscuri mai usor. Dar pentru mine motivul mai serios al acelor actiuni, poate necugetate, era faptul ca am fost si sunt incompatibil biologic cu socialismul. Si am stiut-o de la varsta de 16 ani. Asadar, ce-as fi putut sa fac? Sa ma sinucid? Bine, in mare parte asta si faceam.-
Nu voi insista, in cele ce urmeaza, asupra vietii lui Vladimir Bukovski, desi el apartine acelei restranse categorii de intelectuali pentru care cea mai importanta opera o constituie tocmai biografia lor. De altfel, el refuza eticheta de roman pentru una dintre cartile sale, To Build a Castle, My life as a dissenter, intrucat nici una dintre paginile ei nu contine nimic apartinand fictiunii. Cartile sale sunt fragmente de viata, de istorie traita de el sau de altii.
In Reusesti sau mori, il regasim pe Bukovski asa cum il stiam: polemizand, combatand, respingand false argumentatii si ipoteze, contrariind – mereu in raspar cu opiniile la moda sau general acceptate. Multora cartea li se va parea deconcertanta. De fapt, asa este permanentul disident Bukovski, cel pentru care un adevar nu este un adevar decat dupa numeroase si minutioase analize si pana la investigatia urmatoare.
Centrul de greutate al volumului il constituie dialogul cu Doina Jela (si nu cred ca ar fi putut exista un intervievator mai nimerit pentru Bukovski), care porneste de la un citat extras din Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt, probabil una dintre cele mai corecte caracterizari facute vreodata lui Bukovski. Pentru cititorul roman, opiniile lui Bukovski vor parea, probabil, cel putin stranii. Iata doar cateva: -(…) am subliniat intotdeauna ca UE este o versiune mult mai blanda a URSS, dar este o versiune. (…) Europa n-o sa va rezolve problemele in locul vostru, ci dimpotriva, va adauga propriile probleme peste cele pe care le aveti deja. Ca urmare, ii veti avea pe cap atat pe vechii comunisti, cat si pe comisarii, restrictiile si controalele UE. Si veti fi surprinsa cat de bine se vor intelege intre ei. Unii se vor sprijini pe ceilalti, facand imposibila incercarea de a schimba ceva in bine-. Sau: -Cred ca intelectualii vorbesc prea mult despre misiunea lor, cand de fapt singura misiune de care s-au achitat a fost sa raspandeasca utopia socialista (cu toate consecintele pe care ea le-a antrenat)-.
Iata de ce nu l-am numit nici un moment pe Bukovski, asa cum se obisnuieste, -fostul disident rus- (oricum, opozitia sa fata de aparatul de guvernare rusesc este departe de a fi slabit). Pentru el, disidenta, punerea in discutie a tuturor lucrurilor constituie un instrument al spiritului. Unul vital. Nu este vorba sa accepti fara rezerve opiniile sale – el doar ridica permanent intrebari. Acesta este rostul paradoxurilor si al asociatiilor neasteptate, al comparatiilor socante si al neincrederii fata de toate ideile larg acceptate. Bukovski este un socratic, el pune totul in discutie, neincetat, din nenumarate puncte de vedere succesive. Se asaza contra curentului. Este, daca vreti, urmand terminologia propagandistica stangista, un reactionar, dar unul de centru, care nu uita niciodata care sunt adevaratele valori (nu cele clamate in chip demagogic) pe care discursul public trebuie sa le promoveze.
Reusesti sau mori este o carte a intrebarilor; Vladimir Bukovski nu este cel care raspunde, ci acela care gaseste neincetat temeiuri pentru noi intrebari. Este cartea unei vieti adevarate, iar fiecare rand pulseaza cu vigoarea acesteia.
Stefan Postelnicu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
