Cartile memoriei, memoria cartilor

Fundatia Academia Civica a lansat de curand trei volume ce s-ar cuveni sa existe in orice biblioteca din Romania, pentru valoarea lor de document istoric si uman.

Scoala memoriei. Sighet 2002 cuprinde prelegerile profesorilor de la Scoala de vara de la Sighet, a carei a cincea editie din 2002 a avut ca tema Memorie si istorie in post-comunism si fragmente din eseurile elevilor, cu subiectul Ati vrea sa deveniti om politic?. Aparuta in colectia Memorie orala, cartea, ca si memorialul de la Sighet, se doreste o -rezistenta la uitare-. Scoala de vara s-a nascut si ea -din necesitatea predarii acestor probe (probe pentru un proces moral si istoric al comunismului – n.n.) unei noi generatii, care sa cunoasca si sa analizeze in viitor nelegiuirile secolului XX-, dupa cum afirma Romulus Rusan in Cuvantul editorului, de la inceputul volumului. Desprindem din sumar cateva prelegeri sustinute de personalitati de prim rang ale culturii romanesti si universale: Memorie si istorie de Stephane Courtois, autor, printre altele, al volumului Cartea neagra a comunismului, titlu de referinta pe plan mondial, si care a moderat si intalnirile de la Scoala de vara; Formele de teroare si violenta de stat de Nicolas Werth, cercetator la Institutul de Istorie a Timpului Recent din Franta, autor al unei Istorii a URSS; Comunism si fascism. O dezbatere istoriografica de Alexandru Zub, directorul Institutului -A.D. Xenopol- din Iasi, specialist in istoria moderna, fost detinut politic, Sistemul dublelor structuri, dublului limbaj, dublei constiinte de Vladimir Bukovski, scriitor rus ce a suportat rigorilor Gulagului si ale carui volume au aparut in strainatate, La ce foloseste memoria de Ana Blandiana.

Iuliu Maniu. Un creator de istorie

Volumul, ce se deschide cu o schita biografica, aduna intre copertile lui ganduri despre Maniu, franturi de idei ale acestuia, sub titlul Ganduri care nu mor, reconstituirea ultimelor sale zile de viata, din marturiile altor detinuti politic, cum ar fi Nicolae Carandino, Constantin C. Giurescu, Camil Demetrescu, Alexandru Todea, si prezentarea Salii Iuliu Maniu din Memorialul de la Sighet.

Si se intoarce vantul

Este titlul primului roman al lui Vladimir Bukovski (traducere din limba rusa de Dumitru Balan), conceput intre 1976 si 1978, imediat dupa ce fostul detinut politic a ajuns in Occident si s-a stabilit in Anglia. Inchis la Vladimir pentru 13 ani, Bukovski a fost eliberat in urma unui schimb cu un fruntas comunist chilian, mediat de Statele Unite, schimb petrecut pe teritoriul Elvetiei. Prima editie a aparut in limba engleza, cu titlul To Build a Castle. My Life as a dissidenter, in 1978. Concomitent, au fost publicate traduceri in limbile franceza, germana, italiana si suedeza, iar in anul urmator, in olandeza. In Rusia, romanul a fost editat in 1990, cu titlul adoptat si de versiunea romaneasca, titlu preluat de autor din versetul 6, cap. I. al Ecclesiastului. Este povestea vietii sale in Gulag, dar si aceea a oprimarii din exteriorul inchisorii, a nenumaratelor parghii prin care puterea comunista controla intreaga societate. Stilul este direct, lumea lagarelor sovietice este analizata cu finete, autorul folosind un bisturiu necrutator, portretele oamenilor, complexe, lipsite de concesii, nu sunt dublate insa de ura, ci de o lucida apreciere a situarii lor intr-un angrenaj nimicitor. Si, ca in multe marturii ale detinutilor politic, Bukovski accentueaza importanta detentiei in intelegerea acestei lumi anormale. -Dupa aceea, s-a apropiat masina ambasadorului american Davis si ne-am mutat in ea. Asta a fost toata ceremonia schimbului. Nici o perchezitie, nici un fel de verificare a documentelor. Incredibil! Toate boarfele mele, toate nepretuitele mele bunuri din inchisoare erau cu mine, asa cum mi le stransesem in celula. Carti, caiete, lame si cutitase bine pitite, pixuri, rezerve de pix… De acum, toate acestea nu mai aveau nici un pret, intr-o clipa toate valorile obisnuite se schimbasera. Si, in timp ce ne indreptam spre cladirea aeroportului, nu ma puteam elibera de straniul sentiment ca duceam cu mine ceva foarte pretios, interzis, ceva ce nu putea fi scos altfel din tara. Numai ca nici o perchezitie nu putea da in vileag acel ceva.-

Editura Meronia continua seria lucrarilor de referinta cu doua noi aparitii.

Enciclopedia Africii

Lucrarea, elaborata de cinci autori recunoscuti in domeniu, Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu si Ioana Vintila-Radulescu, si beneficiind de contributia lui Dumitru F. Furdui si Florin Epureanu, ofera un tablou complex al statelor africane, cu nobletea culturilor si artei din acest continent, pe de o parte, cu -bolile incurabile sau terminale- ale multora din aceste tari. In -Cuvant inainte-, acad. Mircea Malita scrie: -Suprafata Africii este aproape egala cu cea a Lunii. Si din punctul de vedere al exotismului si distantelor in materie de obiceiuri, credinte, traditii fata de celelalte continente, Africa este pentru ele echivalentul unui corp ceresc straniu. Cu toate acestea, specia umana are drept loc de nastere (data: acum doua-trei milioane de ani) Africa, unde australopitecii au devenit bipezi, verticali si au inceput sa creeze o nisa proprie cu primele artefacte-. Pe langa prezentarea fiecarui stat, lucrarea dispune de statistici generale, statistici economice si lista sefilor de stat si de guvern din tarile Africii. Cartografia este semnata de Cezar Melamedman si Corneliu Coterbic.

Scurt tratat de etnografie a sasilor din Transilvania

Autorul acestei lucrari, Adolf Schullerus, s-a nascut in 1864 la Fagaras. Dupa studii la Sibiu si apoi la Berna, Leipzig si Budapesta, dupa o lucrare de doctorat in etnografie cu teza Cu privire la critica credintei in Walhalla a vechilor nordici, revine in Transilvania unde preda limba germana la Seminarul evanghelic de la Sibiu, pana in 1900. Intre 1900 si 1907, este preot de tara in comuna Cincu, in locul tatalui sau, iar dupa 1907 este parohul orasului Sibiu. Moare la 28 ianuarie 1928. Desfasoara o activitate de cercetare in mai mult domenii, cel prioritar fiind insa etnografia, cu aplicare speciala asupra culturii sasilor transilvaneni. Dintre lucrarile sale se remarca in mod special Dictionarul graiurilor sasesti din Transilvania, Catalogul basmelor romanesti. Dupa sistemul tipologiei basmelor lui Antti Aarne, prima incercare de sistematizare a temelor basmului romanesc, Cartea povestilor din Transilvania. In prefata la editia din 1926 a tratatului de etnografie a sasilor, autorul afirma: -Cercetarile istorice si studiile de dialectologie comparata au aratat ca majoritatea sasilor ardeleni au venit in Ardeal la chemarea regelui maghiar Geza al II-lea, la mijlocul sec. al XII-lea; tocmai compararea felurilor de trai, de aici si de dincolo, a muncilor desfasurate, a traditiilor si a obiceiurilor este obiectul studiilor etnografice, care trebuie sa scoata la iveala atat trasaturile mostenite din patria de origine, cat si schimbarile petrecute in noua patrie sub influenta neamurilor inconjuratoare.- Traducerea volumului este semanta de Bianca Bican.