-Cluj modern- – o performanta a muzicii noi

Timp de cinci zile, Academia de Muzica din Cluj a fost organizator si gazda a celei de a V-a editii a Festivalului de Muzica Contemporana -Cluj modern-, desfasurata sub patronajul Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Culturii si Cultelor, in colaborare cu Uniunea Compozitorilor, Filarmonica -Transilvania-, Prefectura si Consiliul Judetean Cluj, Primaria Municipiului Cluj, director artistic fiind reputatul compozitor Cornel Taranu, iar director executiv – Aurel Marc, rectorul Academiei.

Fiecare seara a propus programe extrem de interesante si diverse, incluzand numeroase prime auditii absolute sau prezentarea, pentru prima oara la Cluj (sau chiar in Romania), a unor piese din repertoriul international. Un fapt demn de subliniat este afluenta de public ce a facut ca, inca din seara inaugurala, cand excelentul Ansamblu de percutie condus de Grigore Pop – formatie care, de peste un sfert de secol, este recunoscuta in tara si peste hotare ca fiind printre cele mai prestigioase repere ale genului -, a prezentat un program exclusiv romanesc, cuprinzand opusuri in prima auditie mondiala semnate de Valentin Timaru, Vasile Herman, Radu Bacalu, Constantin Rapa, alaturi de Concertul pentru pian si percutie de Dan Dediu – solist fiind compozitorul – interpretat pentru prima oara la Cluj, asemenea piesei de Nicolae Brandus care a beneficiat de aportul solistic al sopranei Lavinia Chereches. La randul sau, Grigore Pop a aparut in tripla ipostaza de conducator, solist si pedagog, parte din percutionistii ansamblului fiind fosti sau actuali studenti ai sai. Dirijor invitat a fost Peter Szego.

Cu acelasi entuziasm a fost primit si concertul coral oferit de ansamblul -Antifonia-, dirijat de Constantin Rapa, binecunoscut si peste hotare in urma numeroaselor turnee de mare succes in cadrul carora, nu o data, a colaborat cu mari personalitati ale muzicii universale. Optand, si de aceasta data, pentru repertoriul autohton, corala a interpretat prime auditii absolute semnate de Dan Buciu, Cornel Taranu si Alin Vacean, dar si lucrari deja cunoscute compuse de Christian Alexandru Petrescu, Doru Popovici, Zaharia Popescu, Irina Odagescu si Constantin Rapa, aflate sub semnul reculegerii, al rugii sau aducerii aminte (piesa Modra Rijeka pe versuri de Mak Dizdar, recitate in limba sarba si tesute apoi intr-o linie melodica aparte, fiind compusa de Cornel Taranu: In memoriam Tiberiu Olah).

Ziua de 7 mai a marcat prezenta, pentru prima oara in Romania, a muzicienilor de la Conservatorul din Zurich, institutie de prestigiu unde, anul trecut, au fost invitati membri ai Academiei clujene intr-un schimb de experienta ce se doreste a fi -de cursa lunga-. Tinerii interpreti au dorit sa prezinte cateva repere edificatoare din muzica elvetiana de ieri si de azi, astfel incat am ascultat lucrari de Arthur Honegger si Othmar Schoeck, incadrand piese scrise de Daneil Fueter, Felix Baumann, Thomas Muller, compozitori si deopotriva pedagogi la Conservatorul amintit, asemenea lui Martin Wettstein care, prezentand propria sa lucrare, a dovedit ca este si un bun pianist. Si clarinetistul Marc Batscher, dar si soprana Theresa Plut au fost apreciati pentru calitatile lor interpretative, tanara soprana remarcandu-se prin muzicalitatea si expresivitatea cu totul aparte ce au conferit pregnanta miniaturilor abordate. O conceptie inedita au avut Jocurile pianistice in care scurtele interventii instrumentale au alternat cu texte citite chiar de compozitorul Daniel Fueter, vadit emotionat nu doar pentru ca aparea in aceasta dubla ipostaza in premiera pe scena clujeana, ci si pentru ca, in urma cu doar cateva minute, fusese protagonistul unei festivitati deosebite in cadrul careia, in calitate de rector al Conservatorului din Zurich, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei din Cluj.

A doua zi, Filarmonica a oferit un concert extraordinar care a beneficiat de prezenta unor oaspeti de marca, aflati de asemenea pentru prima oara pe scena clujeana – compozitorul si dirijorul Sabin Pautza (sosit de la New York) si violonistul Remus Azoitei (care, dupa obtinerea masteratului la celebra Juilliard School-New York, a devenit, din acest an, profesor plin la renumita Academie Regala de Muzica din Londra). Programul s-a dovedit a fi deosebit de atractiv, propunand doua prime auditii clujene semnate de Vasile Spatarelu si John Adams (materialul pentru aceasta piesa fiind adus special din America de Sabin Pautza), Concertul nr. 1 pentru vioara si orchestra de Sostakovici, o partitura extrem de rar cantata la noi, dificila si spectaculoasa, interpretata impresionant de tanarul nostru violonist care s-a afirmat deja intr-o cariera internationala ce ar merita un interes mai mare din partea organizatorilor si comentatorilor vietii noastre muzicale (macar pentru faptul ca este laureat al Concursului Enescu – 1999); in incheiere, Sabin Pautza a dirijat propria sa Simfonieta, cantata pentru prima oara la Cluj.

Finalul festivalului a fost marcat prin concertul sustinut de Ars Nova, formatie care, fondata si condusa de Cornel Taranu in urma cu mai bine de trei decenii, s-a impus cu pregnanta atat in tara, cat si in strainatate, succesele repurtate anul trecut la Paris sau Bruxelles fiind comentate pe larg la acea vreme. Si de aceasta data, alaturi de opusuri cunoscute din creatia lui Lucian Metianu sau Tiberiu Olah, publicul a ascultat prime auditii absolute scrise de Cornel Taranu si Ana Maria Avram, alaturi de piese prezentate acum, in premiera, melomanilor clujeni, compuse de Gabriel Iranyi si Luciano Berio. Excelenta formatie alcatuita din muzicieni de elita – Gavril Costea (flaut), Ioan Goila (clarinet), Ninuca Otanu-Pop (pian), Grigore Pop (percutie), Botar Grigore (vioara), Olimpiu Moldovan (viola), Totok Adalbert (violoncel), Adrian Filipescu (contrabas) – colaborand cu solisti de valoare precum Ramona Eremia sau Dorina Mangra, doi dintre instrumentistii formatiei – Ivan Goila si Grigore Pop – evoluand si in calitate de solisti.

O derulare caleidoscopica in care creatia romaneasca a ocupat un loc prioritar, in care calitatea interpretilor a fost cu totul remarcabila, noutatea repertoriala fiind completata inspirat prin prezenta unor artisti de valoare aflati pentru prima oara pe scena clujeana, astfel incat cea de a V-a editie a Festivalului -Cluj modern- s-a constituit intr-o noua reusita, care vine sa confirme deschiderea muzicienilor pentru muzica noua, dar si faptul ca la Cluj exista un public iubitor si cunoscator al creatiei contemporane, semn ca eforturile depuse de decenii in acest sens de catre compozitori si interpreti au inceput sa dea roade. De altfel, festivalul s-a nascut tocmai din dorinta de a raspunde cerintelor de acest gen, Cornel Taranu, directorul artistic si sufletul acestei manifestari (si nu numai), afirmand ca -s-a nascut din ideea de a concentra si in orasul nostru (care deja avea cateva formatii redutabile de muzica noua, forte romanesti si straine capabile sa dea un nou avant, un nou impuls creatiei contemporane). Pe de alta parte, studentii nostri dobandesc o educatie muzicala din care nu lipseste muzica noua, astfel incat apar noi generatii de interpreti, chiar si in randul cantaretilor, ceea ce este o raritate. -Gasind sprijin (in special din partea centrelor culturale straine), uneori chiar si din partea institutiilor noastre culturale, in cele cinci editii am desfasurat cateva valori de mare clasa din tara si strainatate care au dat acestui festival o coloratura aparte, fiind apreciat de toti invitatii nostri. Chiar in conditiile de austeritate din acest an, se poate spune ca afluenta publicului rasplateste din plin eforturile noastre care nu depind aproape deloc de stimularea materiala care poate exista sau nu, cantandu-se din placere si din dorinta de a servi aceasta muzica, mai ales ca si compozitorii nostri au o activitate bogata si nu dorim ca lucrarile lor sa ramana in sertare. Suntem foarte apropiati de colegii nostri din diaspora, cu care pastram o legatura stransa – si pentru ei este important sa nu ramana necunoscuti in tara lor natala. La fiecare editie am avut compozitori din disapora. Formatiile straine vin in general finantate de tarile respective, pentru ca lucram cu centrele culturale si astfel au venit la Festival, spre exemplu, 2E2M din Paris, formatia germana care a cantat o opera de camera de Hans Werner Henze, solisti precum saxofonistul Daniel Kienzy, flautistul Pierre Yves Artaud, Barry Webb (in calitate de trombonist si dirijor), apoi, printr-o conjunctura favorabila, am reusit sa-l aducem pe Krzystof Penderecki pentru a dirija propriul sau oratoriu <Cele 7 porti ale Ierusalimului>; am colaborat excelent cu interpretii suedezi (spre exemplu Grupul de saxofoane), Cristian Marina, fostul meu student (care acum este presedintele SIMC din Stockholm) si astfel, din cand in cand, reusim sa cream adevarate evenimente.-

Felicitandu-i pe entuziastii muzicieni clujeni (care s-au dovedit si excelenti organizatori) pentru reusita editiei derulate in perioada 5-9 mai, asteptam deja, cu nerabdare, noutatile si surprizele pe care ni le va oferi, cu siguranta, viitoarea editie, ce va avea loc peste doi ani. Pana atunci insa, intre 14 si 18 mai, la Academia clujeana se va desfasura Concursul de Interpretare Muzicala -Sigismund Toduta- (pian si vioara), la care s-au inscris peste 30 de candidati.