Inaugurat in toamna lui 2001 in cadrul Cartierului Muzeelor din Viena, Muzeul de Arta Moderna MUMOK reprezinta un spatiu central pe scena plastica si muzeistica internationala pentru prezentarea artei moderne si contemporane. Patrimoniul sau cuprinde capodopere ale modernismului clasic, Pop Art-ului si realismului din arta fotografica (Fundatia Ludwig), ale miscarii Fluxus si Nouveau Realisme (Colectia Hahn), ale gestualismului vienez, dar si arta plastica a anilor *90. Lucrari esentiale apartinand curentelor Concept Art, Minimal Art, Land Art si Arte Povera, precum si instalatiile si creatiile artistice realizate cu tehnicile media moderne, intregesc spectrul tendintelor in arta plastica contemporana.
In acest context se inscriu trei expozitii de fotografii, instalatii, lucrari video si arta plastica realizate de artisti din Austria, Canada, Germania si Polonia.
Jeff Wall, canadian de origine, a realizat creatiile sale reprezentative – diapozitive de format mare, instalate in vitrine luminate – la sfarsitul anilor 1970, confirmand opinia ca arta fotografica poate sta pe acelasi piedestal cu sculptura si pictura. Stilul sau artistic este o reactie la discursul critic al artei (post)conceptuale. In fiecare din lucrarile sale, artistul incearca sa incorporeze bogatia estetica si conceptuala a traditiei picturale apusene – in acest sens, Wall vorbeste despre -restauratia critica- a naratiunii, istoriei si memoriei istorice. Prezentarea in sine a diapozitivelor sugereaza modul in care societatea urbana moderna percepe realitatea, marcata de imagistica televiziunii, de filme, fotografii si ubicuitatea luminii electrice. Cu alte cuvinte, ambivalenta receptarii vizuale a artei contemporane, prinsa intre conditiile si constrangerile impuse de vizualitatea moderna, si -aura- artei traditionale.
Mise en Scene cuprinde 20 de fotografii din colectia muzeului, realizate de artistii austrieci Lois Renner si Erwin Wurm si de artistii germani Anna si Bernhard Blume. La inceputurile ei, arta fotografica a cautat sa-si exploreze propriile posibilitati de redare a realitatii, tinzand spre efecte specifice picturii si graficii. Pictura era nu rareori tema predilecta a artistilor fotografi din acea vreme. Tocmai aceasta cautare a si deschis noi cai pentru arta fotografica, printre care si -punerea in scena-. Este ceea ce face Lois Renner: modelul atelierului sau, o macheta mica, tridimensionala si fidela originalului, serveste drept scena pentru interventia pictorului. Culori si forme, modele miniaturale si obiecte in marime naturala sunt montate in acelasi cadru fotografic.
Un alt tip de -regizare- ofera Erwin Wurm – sculpturi de moment, sculpturi de interior si de exterior sunt titluri sugestive ale inscenarilor sale efemere si interventiilor temporare care creeaza distante intre situatiile, persoanele, spatiile cotidiene si privitor, oferind astfel noi experiente.
Anna si Bernhard Blume prezinta situatii absurde ale universului cotidian al micului burghez -tipic-, ironizandu-le si rastalmacindu-le.
Ritualurile publice prezentate de tineri artisti polonezi sunt realizate prin mijloace video sau in cadrul unor spectacole, ca mijloc de ironizare si criticare a ritualurilor din cadrul societatii, al comunicarii media si al activitatii artistice. Ritualul si standardizarea sunt cai prin care societatea si institutiile sale incearca sa se apere de schimbari si sa-si intareasca structurile existente. Or, tocmai potentialul de putere si pericolul formalizarii acestuia reprezinta punctele de atac pentru interpretarea artistica si abordarea ironica realizate de Artur Zmijewski (cu creatii video – normalitatea este o categorie hibrida, ce se poate deteriora in contextul ierarhiei de valori ale societatii). Volga Maslouskaya si Raman Tratsiuk prezinta -actiuni- in spatiul public, ce sugereaza mecanismele omniprezente ale puterii. Anna Niesterowicz selecteaza si remonteaza unele secvente dintr-un serial politist al anilor *70 pentru a obtine dialoguri si roluri dominate de clisee care, la randul lor, trimit cu gandul la semnificatiile socio-politice ale spectacolului de divertisment aparent nepolitic.
Julita Wojcik si grupul de artisti -Azorro- prezinta spectacole si creatii video care iau in discutie ritualurile specifice si conditiile generale ale domeniului artei, sondand posibilitatile oferite si barierele impuse artistilor in cadrul institutionalizat. Wojcik prezinta in curtea Cartierului Muzeelor un spectacol cu ajutorul unei birje, vrand (si reusind) sa scoata in evidenta legatura intre traditia istorica si problemele actuale din sfera politicii culturale. Grupul -Azorro- contribuie cu un film video inedit si creat -spontan- – calatoria artistilor pana la Viena, pentru a participa la deschiderea expozitiei, si patrunderea in spatiul Schengen – o ocazie de a lua in discutie, printre altele, procesul creator si modul in care este tratata arta. Astfel, drumul spre experienta artistica este intermediat de spectacolul artistic, iar efectele granitelor teritoriale si politice, precum si ritualurile constituie insusi continutul creatiei artistice.
Expozitiile pot fi vizitate pana la 25 mai.
COMPRESS
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
