Daca parafrazam unul dintre titlurile care se joaca acum la Casandra, putem spune ca aceasta scena este spatiu vital pentru tinerii artisti. Incepe sa se contureze tot mai clar o noua generatie de regizori. Ma gandesc la Radu Apostol, Alexandru Berceanu, Gianina Carbunariu, Alexandra Badea si, daca n-ar fi teama de exagerare, lista ar putea continua. Ceea ce ii leaga pe acesti tineri nu este modul lor de a se exprima cat, mai ales, ceea ce gasesc ei vital sa spuna. Textele contemporane cu subiecte si problematica actuala, ce mizeaza, evident, pe conotatii sociale, morale, politice, sunt punctele comune ale preocuparii lor. Agresivitatea temelor este unul dintre reprosurile care li se aduc, uneori. SIDA, prostitutie, violenta, rasism, copiii strazii sunt probleme prezente in spectacolele lor. Folosesc sensibilitatea artistica pentru activarea constiintei, pentru intelegerea problemelor care, vrem, nu vrem, sunt si ale societatii in care traim.
Spectacoul Gianinei Carbunariu, Ma cheama Isbjorg. Sunt o leoaica, pleaca de la o realitate cotidiana de mare actualitate la noi: violenta in familie. Firul textului se dezvolta pe aceasta tema intr-o poveste cu structura complexa. Planurile actiunii penduleaza intre amintire si prezent. Dramatizarea realizata de Havar Sigurjonson dupa romanul autoarei islandeze Vigdis Grimsdottir arata cum violenta fizica a unor clipe din copilarie poate dura o viata intreaga. Urmarile se vad in dezvoltarea individuala si in mediul uman. Interesul pe care il poate starni un spectacol pe aceasta tema, venit intr-un moment de plina campanie impotriva abandonului copilului, poate fi, in sine, o alarma cu implicatii in domeniul socialului. Isbjorg nu a fost dintotdeauna o leoaica. Crima pe care ea o comite este urmarea -crimelor- impotriva ei. Schema piesei, ca povestire a biografiei personajului aflat la inchisoare, capata in spectacol dinamic si ia forma amintirii ca retraire concreta. Un mediu familial nepropice, parinti cu tendinte depresive, mama, femeie de serviciu umila si umilita, tatal cu explozii de duritate care il duc pana la a-si viola fiica sunt momente ce determina schilodirea afectiva a micutei Isbjorg. Ea suporta o dedublare crunta, o ruptura care ii zguduie intreg echilibrul. Spectacolul puncteaza si dezvolta chiar aceasta anormalitate umana. Personajul capata prezenta scenica prin doua actrite care reusesc o coordonare fizica si afectiva aproape simetric opusa. In decorul rigid, construit din fier, realizat de Daniel Voinea si Yusuf Nadir, care au ales si muzica spectacolului, Gianina Carbunariu gandeste personaje a caror plasticitate aminteste de eroii desenelor animate. Regizoarea incadreaza astfel spectacolul in contextul unei povesti despre copilaria vazuta sub semnul fricii, al primejdiei fizice si psihice. Ideea este subliniata in text prin scindarea rolului in doua linii opuse: Lumina si Intuneric. Dincolo de intriga din text, exista in spectacol un conflict major determinat de materializarea dublului Lumina – Intuneric. Cele doua viziuni asupra personajului interpretat de Madalina Ghitescu (Lumina) si Ioana Calota (Intuneric) se completeaza reciproc. Energia actritelor contureaza un intreg scindat si Isbjorg, prin datele ei, nu va depasi niciodata aceasta neputinta de unificare, devenita miza a spectacolului. Jocul dramatic al binelui si raului este expresiv sincronizat si redat actoriceste. Este de remarcat interpretarea actorilor Ela Mocanu (Mama) si Adrian Anghel (Tatal) care descifreaza in limita verosimilului un traseu complicat al trecerii de la nuanta ingrosata a textului la firescul trairii.
Limbajul teatral ales de Gianina Carbunariu se contureaza in jurul imaginilor determinate de agresivitatea gestului sau cuvantului. Regizoarea evita zona vulgaritatii spre care ar putea duce un astfel de subiect, conotatia reprezentarii fiind mult mai profunda: demascarea dublului uman. Ma cheama Isbjorg. Sunt o leoaica nu arata doar fetele diavolesti ale omului, ci, deopotriva, modul lor de a prolifera intr-o conspiratie a ignorantei de care toti suntem vinovati.
Cristiana Gavrila
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
