Istorie si destin 1905-2000

Muzeul ASTRA, cea mai importanta institutie fondata de Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, a fost inaugurat in 15 august 1905. El s-a nascut din dorinta romanilor ardeleni de a-si defini propria identitate etnoculturala in conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar si pe fondul emanciparii culturale a tuturor popoarelor din centrul si sud-estul Europei, avand ca model muzeele deja constituite ale sasilor, ungurilor si secuilor. In perioada de dupa unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasa devenind, dupa Muzeul Brukenthal, cel mai valoros si important muzeu al Ardealului..

In cadrul programului special pentru pregatirea sarbatoririi centenarului infiintarii muzeului (2005), semnalam aparitia volumului Muzeul ASTRA – Istorie si destin 1905-2000, volum care prezinta evolutia si destinul muzeului sibian de la infiintarea sa si pana in prezent. In 19 august 1905, muzeul a fost inaugurat printr-o mare expozitie -etnografica si istorico-culturala-, in palatul din actualul Parc Astra, cu acel prilej fiind expuse peste 9.000 de obiecte, creatii ale 1.337 expozanti, obtinute cu titlu de donatie. Evenimentul a fost considerat, de marile personalitati ale vremii, o adevarata -piatra de democratie- in istoria culturii romanilor. In anul 1950, Muzeul ASTRA este desfiintat, in mod abuziv, din ordinul regimului comunist, in contextul masurilor ordonate de Moscova, de stergere a tuturor semnelor identitatii culturale a popoarelor anexate imperiului comunist, a institutiilor care cultivau constiinta propriei lor identitati culturale. Din intreg patrimoniul muzeului, cuprinzand 50.000 de obiecte, din care cea mai mare parte o formau colectiile de etnografie si arta populara, transferat la Muzeul Brukenthal, fara respectarea indicatiilor formulate expres in actul de desfiintare privind predarea cu inventar, prin proces-verbal, a intregului patrimoniu, au fost salvate doar 8.700 obiecte etnografice. Incepand din anul 1956, Cornel Irimie a avut initiativa organizarii aici a Expozitiei de baza a Sectiei de arta populara, initial, la parter si ulterior, la primul nivel al Palatului Brukenthal. Tot in cadrul Muzeului Brukenthal, in anul 1961, acelasi stralucit om de cultura a reluat proiectul initiat de Muzeul ASTRA, prin Romulus Vuia, in anul 1940, privind organizarea muzeului in aer liber din Dumbrava Sibiului, muzeu inaugurat in anul 1963. La baza conceptiei tematice a acestuia a stat Programa tematica conceputa de Cornel Diaconovici pentru Muzeul Asociatiunii. Muzeul Tehnicii Populare, sectie in aer liber a Muzeului Brukenthal, a fost cel dintai muzeu specializat tematic din Romania, avand aprobarea Academiei Romane (o alta premiera nationala) pentru conceptia sa stiintifica, unica in plan european. Prin desprinderea Muzeului Tehnicii Populare si a Sectiei de arta populara din cadrul Muzeului Brukenthal, sub noua titulatura de Muzeul Civilizatiei Traditionale Populare (1990), luand apoi si cognomenul ASTRA, in anul 1992, a inceput o noua etapa in evolutia si valorificarea, intr-o conceptie stiintifica moderna, a tuturor colectiilor cu profil etnologic din Sibiu, integrand si colectiile de arta populara saseasca si cele din Africa si Orient, adunate si donate de Franz Binder. Astfel, in anul 2001, a luat fiinta Complexul National Muzeal -ASTRA-, prin diversificarea sectiilor sale, tratand, distinct, specificul culturii populare romanesti, sasesti si a celei a rromilor (in faza de proiect), in cadrul Muzeului Civilizatiei Traditionale Populare -ASTRA-, Muzeului Civilizatiei Transilvane -ASTRA-, Muzeului de Etnografie Saseasca -Emil Sigerus-, Muzeului Culturii si Civilizatiei Rromilor (proiect), iar a popoarelor extraeuropene in cadrul Muzeului de Etnografie Universala -Franz Binder-.

Un rol important il au noile departamente paramuzeale, create in premiera la Sibiu, la standarde mondiale: Centrul de Informare si Documentare in Etnologie -Cornel Irimie-, Departamentul Zonal de Restaurare-Conservare, Studioul ASTRA-Film, Departamentul de Marketing si Relatii cu Publicul. Un loc aparte, in semn de omagiu pentru contributia deosebita adusa de Cornel Irimie la dezvoltarea muzeografiei sibiene si romanesti, ca si la relansarea postbelica a invatamantului universitar cu profil etnografic sibian, a fost organizat si inaugurat, la 15 august 1993, Cabinetul Memorial -Cornel Irimie-, prin achizitionarea – de la sotia sa, Livia Irimie – a tuturor obiectelor si colectiilor detinute in camera sa de lucru.

Succesele obtinute de Complexul National Muzeal -ASTRA-, datorate proiectelor si manifestarilor culturale pe care le-a organizat, consensual cu cele mai originale si inovatoare directii pe plan mondial ale activitatii muzeale de profil, au fost rasplatite, in anul 2001, de Ministerul Culturii si Cultelor, cu trei premii nationale pentru muzeologie si restaurarea patrimoniului monumental: Premiul -Romulus Vuia- pentru realizarile Muzeului Civilizatiei Traditionale Populare -ASTRA- – muzeul in aer liber, -Alexandru Tzigara-Samurcas- pentru Tezaure Umane Vii, Premiul -Virgil Vatasianu- pentru Restaurarea in situ a Complexului Mulinologic Rudaria, judetul Caras-Severin. Aceasta a fost recunoasterea deplina a valorii si prestigiului Muzeului ASTRA, pe plan national.

Lucrarea monumentala (432 pagini), editata cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor, se doreste a fi, deopotriva, o recuperare -in memoriam- a eforturilor tuturor celor care si-au adus o contributie meritorie, de la formularea ideii necesitatii unui asemenea muzeu si programarea sa stiintifica si expozitionala la realizarea apoi, succesiva, printre meandrele si vicisitudinile istoriei, a celor doua expozitii permanente, pavilionara si in aer liber, si dezvoltarea la standarde mondiale, dupa 1990, a intregii institutii. Volumul face o demonstratie, de netagaduit, a continuitatii aproape seculare a acestui adevarat pantheon al culturii traditionale a romanilor, in preajma aniversarii sale centenare (in anul 2005), a fortei de innoire, in pas cu vremea, a muzeologiei romanesti, pana la prezentarea celor mai noi proiecte pentru secolul XXI. Am considerat ca numai asa putem cinsti, cu adevarat, memoria inaintasilor fondatori si continuatori, implinindu-le si depasindu-le chiar proiectul intemeietor.

Delia Voina