O data cu luna septembrie, editurile renunta si ele la aerul fericit al vacantei. O productie semnificativa – si cantitativ, si estetic – este oferita in acest inceput de toamna de mai toate casele editoriale.
Evrei, treceti Nistrul!
Editura Libra propune o reeditare a acestui volum semnat de scriitoarea Sonia Palty, evreica din Romania, care a cunoscut, la 14 ani, deportarea in Transnistria. Autoarea, care traieste acum la Tel Aviv, unde conduce Editura Papirus, infiintata de Nicu Palty, povesteste, intr-un stil sobru, uneori taios, dramatica si inumana experienta pe care au trait-o timp de 14 luni. Aparuta prima data in 1980, in Israel, cartea a fost tradusa si a vazut lumina tiparului in Romania in 1992, la Editura Cartea Romaneasca, iar in versiune germana, la Constanz, in 1995. -Eram o adolescenta de 14 ani, atunci, in acel septembrie negru al anului 1942, cand am fost deportata impreuna cu parintii mei, din Bucuresti, capitala tarii, in Transnistria, regiunea dintre Nistru si Bug in Ucraina, regiune sub guvernamant romanesc, presarata cu ghetouri si lagare, cimitirul unei mari parti a evreimii romane-, marturiseste autoarea in postfata actualei editii.
Orasul muzeelor
Un altfel de document ofera Eugen Dimitriu, prin volumul Orasul Muzeelor. Case si locuri memoriale din Falticeni, aparut la Editura Bucovina Istorica. Autorul, genealogist erudit, muzeograf, a daruit cititorilor pasionati de istorie culturala si Lovinestii, o carte dedicata unei adevarate dinastii intelectuale. Documentele de arhiva folosite de autor sunt dublate de savoarea unui stil romanesc, autorul reusind sa fie, in constructia acestei carti, asa cum spune in prefata acad. Constantin Ciopraga, -si regizor, si scenograf, si reflexiv si rece, si liric (uneori protagonist)…- Un numar remarcabil de fotografii evoca atmosfera orasului, de la Locul unde a fost carciuma fetei vornicului din Radaseni, la care petreceau humulestenii in frunte cu Ion Creanga, la casa pictorului Soldanescu, de la casa pictorului Tolea, loc de intalnire al intelectulitatii targului, la aceea in care s-a nascut neuitatul Jules Cazaban, de la locurile frecventate de Vasile Lovinescu la locuinta gazdei elevului Mihail Sadoveanu, vestitul lautar Anghel Balica, pentru a minti numai cateva nume din impresioanta cohorta de personalitati, multe de anvergura nationala, pe care orasul le-a dat culturii romanesti pana in zilele noastre, daca ne gandim si la decanul de varsta al sculpturii, marele plastician Ion Irimescu.
Papagalul portocaliu
Un roman, de data aceasta, carte de sertar semnata de un autor ce ne-a obisnuit pana acum cu literatura de tip documentar: Horia Matei, autorul, printre altele, al Enigmelor Terrei, al dictionarului Pirati si corsari sau al volumului Cartea, un calator milenar si al unor povestiri stiintifico-fantastice aparute in anii *50, pe care, desigur, amatorii genului si le amintesc pentru eleganta scrisului. Papagalul portocaliu este o sarja a dictaturilor din toate timpurile, dar cu trimitere directa la societatea romaneasca dinainte de *89. Aparut la Editura Vestala, volumul, scris in ultima decada a regimului comunist, -se constituie intr-o proza artistica originala, de mare atractivitate-.
America, pantoful cenusaresei
Aparuta la Editura Alfa din Iasi, cartea ne prilejuieste reintalnirea cu o prozatoare de talent, din pacate destul de rar prezenta in librarii: Alexandra Tarziu. Actiunea se petrece in zilele noastre, intr-o America pe care noii amatori de spatii prielnice o descopera alaturi de mai vechi exilati. O carte amara, scrisa cu verva, indulcita de un umor debordant. O poveste a instrainarilor de toate tipurile, a spaimelor care ne-au marcat existenta si de a caror pecete nu putem scapa fugind in lume. -Oricum, toata scurgerea asta de talente ii crea lui Victor o mare dilema. In vremea lui, oamenii fugeau din tara de foame, sau de frig, de frica, unii atrasi de exotismele lumii libere, iar altii ingroziti de toroipanele lui Hitler, Stalin si alti imitatori ai acestora. Dar acum care mai e persecutia, de ce fug oamenii, Nicule? il intrebase el pe compatriotul care-si facea convins joggingul pe trotuarele washingtoniene. Asa sunt ei obisnuiti, ii soptise omul, ei totdeauna au vrut sa fuga de ceva. Noroc ca umbrela Americii ii acopera si pe cei buni, si pe cei rai. Ca asa e democratia, nu discrimineaza, lasa loc pentru ingeniozitate si in bine, si in rau-.
Cartea de poezie
Zestrea de Aur
Editura Muzeului Literaturii a publicat recent un volum antologic al poetei Mariana Marin, autoare cunoscuta pentru sensibilitatea profunda, handicapanta uneori, si pentru verticalitatea sa. Eliberata acum de subtextul politic care a inconjurat mereu lectura poemelor sale, Mariana Marin se releva ca un scriitor pentru care relatia cu lumea, cu prezentul si trairile in fata existentei constituie materia sublimata a versului. O selectie inspirata din volumele anterioare, Un razboi de o suta de ani, Aripa secreta, Atelierele, Mutilarea artistului la tinerete, este completata cu poeme recente, care dau si titlul volumului. Intelegem, citindu-le, de ce creatia Marianei Marin a fost incununata cu premii, de ce versurile ei au aparut in reviste si antologii din Anglia, Germania, SUA, Suedia, Ungaria, Rusia, Polonia. In prefata volumului, criticul C. Rogozan scrie: -Mariana Marin ne ajuta sa scapam de text si, in schimb, sa ne alegem cu ceva zestre poetica adevarata, adica senzatii extrapoetice de mare intensitate. Mariana Marin este un poet al prezentului (si este printre putinii) tocmai pentru ca nu iti vine sa o citezi, sa o reciti. Este o poezie pe care nu o poti folosi, nu o poti confisca, o poti doar citi-.
Cantece pagane
Editura AMB ofera publicului acest volum de poeme semnat de Bogdan Boeru, poet constantean aflat la al doilea volum, cu o viziune lirica sobra, cu o vizibila aplecare catre zonele profunde al fiintei umane si catre evenimetele existentiale fundamentale – moartea, credinta… In postfata volumului, criticul Gabriel Rusu, incercand o caracterizare a poeticii tanarului poet, scrie: -Bogdan Boeru agreeaza rostirea invaluita in falduri retorice ample. Metaforele sunt asezate intr-o secventialitate solemna, a carei alcatuire este dirijata de bagheta unui sacerdot. Trimiterile culturale sunt cel mai adesea topite cu fina stiinta in creuzetul lirismului-. Trebuie remarcat aspectul grafic al volumului, la inaltimea si exigenta cu care ne-a obisnuit aceasta editura, si, mai ales, ilustratiile de pe coperta si din interiorul cartii, semnate de graficianul Ion Delamare Atanasiu.
Amurgu-i departe, smulge-i rubanul!
Tanara Linda Maria Baros, studenta actualmente la Sorbona, este cunoscuta deja publicului in calitate de poet si traducator. Versurile sale au fost premiate la Festivalul Printemps des Poetes, iar Academia Internationala -Mihai Eminescu- i-a acordat premiul pentru traducere anul trecut. Aparut la Editura Academiei Internationale Orient – Occident, actualul volum este compus de fapt din doua capitole distincte: Masa la care beau poetii si Amurgu-i departe, smulge-i rubanul!. -Masa la care beau poetii este framantata din lut./ La ei vine Inorogul,/ isi trage un scaun pe-aproape si bea./ Scot triluri inalte din miezul luminos al vinului/ limbile lor impleticite,/ buzele lor invinetite de-atatea femei tinere.- Si acest volum beneficiaza de ilustratiile sensibile, evocatoare, creatoare de mirifice universuri ale graficianului Ion Delamare Atanasiu.
Si lista frumoaselor carti nu s-a terminat.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
