Numarul 9(146) al revistei Academica, revista de stiinta, cultura si arta, editata de Academia Romana, se deschide cu articole consacrate editiei jubiliare a Bibliei alcatuite de IPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, Vadului si Feleacului. Cum apreciaza acad. Gheorghe Vladutescu, vicepresedinte al Academiei Romane, ca teolog si poet, IPS Bartolomeu Anania a reusit sa vina in intampinarea atat a asteptarilor celor interesati de frumusetea rigorii (ca stiintificitate), cat si a celor deschisi spre frumusetea poetica.
O sectiune importanta a revistei reda discutiile despre Raportul final al Programului fundamental ESEN-2 al Academiei Romane: Probleme ale integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Cerinte si evaluari. 2001-2002, despre care acad. Eugen Simion apreciaza: La majoritatea studiilor elaborate, autorii s-au straduit sa scoata in evidenta, pe de o parte, cerintele UE in legatura cu aderarea noilor tari candidate, iar, pe de alta parte, locul in care se afla Romania in ce priveste gradul de pregatire pentru aderare si mai ales ce trebuie sa faca in diversele domenii pentru a raspunde acestor exigente.
Pr. Prof. Mircea Pacurariu, membru corespondent al Academiei Romane, consacra un amplu studiu implinirii a 150 de ani de la aparitia Telegraful Roman (13 ianuarie 1853), al carui prim-redactor, Aaron Florian, scria in Prenumeratiunea la Telegraful roman ca avea menirea de a impartasi poporului roman idei si cunostinte din politica, industrie, comerciu si literatura… Dupa 1918, dar mai ales dupa 1920, anul alegerii si inscaunarii mitropolitului Nicolae Balan (1920-1955), se inaugureaza o noua viata a Telegrafului Roman. Daca pana atunci era o -gazeta politica, industriala, comerciala si literara-, de acum ea va deveni o gazeta bisericeasca. Preocuparile ziarului erau concentrate pe probleme specifice, cum au fost: autonomia Bisericii, reorganizarea administrativa si unificarea legislativa, infiintarea Patriarhiei Romane, crearea de noi eparhii si alegerea de ierarhi, reinvierea monahismului ardelean, reforma invatamantului teologic, Legea Cultelor, Concordatul cu Vaticanul, activitatea misionar-pastorala a clerului s.a. Dupa 1948, o alta perioada, cea mai trista, care a durat pana in decembrie 1989, Telegraful Roman devenind o simpla -foaie religioasa- editata de Arhiepiscopia Sibiului… Au aparut, totusi, numeroase articole din toate ramurile teologiei, reportaje de la anumite evenimente bisericesti, stiri curente din viata Bisericii, recenzii la unele lucrari teologice sau istorice. Dupa 1989, in Telegraful Roman sunt abordate teme cu profil teologic, istoric, dar au inceput sa fie abordate si teme noi, tinand seama de problemele de ordin politic, social, economic si cultural care preocupa omenirea intreaga.
Revista are un continut bogat, de o armonioasa varietate, reflectand aspecte din activitatea membrilor Academiei ca si a unor cercetatori din institutele academice, semnificativa pentru prezenta acestui for stiintific si cultural in viata cetatii.
Ca de obicei, in Cronica vietii academice cititorii pot afla mai multe amanunte despre manifestarile culturale si stiintifice desfasurate la Academia Romana.
Exercitiu de luciditate
Cea mai mare parte a numarului 11-12 (181-182) din revista Caiete critice, revista lunara de critica literara si informatie stiintifica, publicata de Grupul intredisciplinar de reflectie, sub egida Academiei Romane, este consacrata centenarului nasterii lui Serban Cioculescu, despre care scriu: Iordan Datcu – Editor si cronicar al editiilor; Cornelia Stefanescu – Rafinamentul comunicarii exacte; Barbu Cioculescu – Omul si carturarul; Raluca Duna – Serban Cioculescu la -Revista Fundatiilor Regale- si Cristina Balinte – Medalioane franceze: secvente ale unui model literar. Este reconstituit portretul intelectual si moral al celui care, intr-un interviu acordat lui Victor Craciun, la implinirea a 85 de ani, pentru radio si publicat acum, indemna, cu emotie, tinerii sa se gandeasca ca scopul final al nostru este sa contribuim la sporirea culturii nationale. Sa ridicam tara noastra la nivel european. Eu ma multumesc cu milimetri.
Din partea a treia a interviului cu Iorgu Iordan, realizat, in 1973, de Ion Lacusta, am retinut ca ar fi dorit sa ramana in memoria viitorului ca un om care s-a conformat, in masura posibilitatilor lui, idealului de oameni asa cum inteleg eu, adica sa priveasca lumea inconjuratoare in primul rand, daca nu chiar exclusiv, din punctul de vedere al intereselor acestei lumi, adica a omenirii intregi si, mai restrans, a poporului in mijlocul caruia s-a nascut si mai traieste.
Acad. Eugen Simion publica a doua parte din Oamenii mei, adica despre tinerii critici si prozatori, colaboratori ai revistei Caiete Critice, cei care cred ca politica nu trebuie sa se amestece in judecata de valoare a literaturii si ca o cultura nu trebuie sa-si distruga periodic miturile pentru ca, daca face acest lucru, risca sa-si piarda identitatea.
In rubricile bine cunoscute Cronici literare, Comentarii, Lecturi, Literatura subiectiva, Literatura straina, Stiinta si Filosofie, Arta si spectacole sunt publicate articole si studii consacrate unor personalitati ale vietii noastre literare, carti si evenimente culturale intr-un nou si fara de satiu exercitiu de luciditate.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
