-O disciplina pentru inlaturarea coruptiei deciziilor din stiinta-

Convorbire cu prof. univ. Tibor Braun,

Directorul Centrului de cercetări în ştiinţa informaţiei şi scientometrie. Academia Maghiară de ştiinţe.

Invitat al Academiei Romane, prof. Tibor Braun a prezentat în aula Academiei Romane două conferinţe – -Aspecte fundamentale ale scientometriei utilizată raţional – o opinie personală- şi -Aventuri în nanochimia şi radiochimia fulerenelor serendipity în cercetare-. În acest cadru, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Romane, a înmanat distinsului oaspete Diploma -Meritul Academic-, -pentru contribuţii deosebite la dezvoltarea radiochimiei analitice şi a scientometriei- şi medalia jubiliară emisă cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea Academiei Romane. După prima Prof. Tibor Braun a avut bunăvoinţa să răspundă la cateva întrebări.

– Am aflat că din cele 330 articole, cam 160 sunt în domeniul scientometriei, o ştiinţă nouă în care, cum spunea acad. Ionel Haiduc, sunteţi unul dintre liderii mondiali ai domeniului. Spre o mai bună înţelegere, aţi folosit două imagini simbol – al justiţiei şi al scientometriei. Ce este sociometria, un fel de măsurare a cunoştinţelor ştiinţifice?

– M-am folosit de-o imagine paralelă – a justiţiei şi scinetometriei. Le aseamănă balanţa. Restul nu, pentru că, dacă zeiţa justiţiei este legată la ochi pentru a dovedi imparţialitatea; scientometria, ştiinţa în general, asigură imparţialitatea fără să aibă ochii legaţi. Scientometria este ştiinţa care se ocupă cu înţelegerea cantitativă a mecanismului cercetării ştiinţifice, a legilor de creştere şi descreştere, distribuţie a cunoştinţelor prin analiza statistică a literaturii ştiinţifice. Această activitate are legi pe care încă nu le cunoaştem bine pentru a folosi raţional banii pe care îi avem.

– Spuneaţi că scientometria de evaluare este la -modă- şi, uneori, utilizată iraţional de cei care nu o cunosc. V-aţi referit la celebra carte -ştiinţa mare, ştiinţa mică- a lui Price în care am citit despre -efectul Matei-, după care -celui care are i se va da şi celui care nu are li se va lua-.

– Principiul a fost formulat de sociologul Robert Merton, în sensul ca cei care au realizări sunt cunoscuţi şi recunoscuţi, ocupă mai uşor posturi decat cei care nu au. Ei sunt -bogaţi- în realizări faţă de cei -săraci-, care sunt dezavantajaţi.

– Ce se poate face pentru a compensa această situaţie? E, într-un fel, nedreapta, dacă ne gandim la tineri.

– În primul rand, scientometria nu încearcă să facă dreptate în ştiinţă, dreptatea fiind de mai multe feluri. Apoi, nedreptatea va fi cat va fi şi omul pe pămant. Noi trebuie să găsim procedee logice, credibile ca să disociem între bun şi rău în ştiinţă. Dacă nu uităm că nu este cert ca cineva cu realizări în trecut, va avea şi în viitor, atunci înţelegem că realizarea poate fi şi a unui tanăr, cu mai puţine realizări. Atunci, cei doi sunt comparabili; uităm -bogăţia- bogatului şi -sărăcia- săracului şi considerăm omul, ce face el acum.

– La ce foloseşte sociometria de evaluare?

– Am să vă răspund umoristic… într-o ţară sunt mai mulţi eschimoşi decat pinguini şi, fireşte, nu toţi pot primi hrană. Deci, trebuie să găsim procedee prin care să aflăm care dintre ei merită să primească un pinguin. Bineânţeles, în ştiinţă asta înseamnă că -pinguinul- primit nu este doar pentru el, ci şi pentru unitatea în care lucrează, pentru ştiinţă şi ţara în care trăieşte.

– Ce rol are întamplarea?

– În a doua conferinţă am prezentat o imagine cu o ladă pe care scrie -descoperiri-. Unii trec citind cărţi, se împiedică de ladă, cad chiar, dar nu o observă. Pentru unii asemenea -întamplări- sunt accidente şi devin teme de studiu. Ei sunt cei care observă şi pot disocia între relevant şi nerelevant. Întamplarea ajută pe cei isteţi.

– În ceea ce priveşte ştiinţele -tari-, lucrurile sunt cumva mai limpezi, dar cum se aplică aceste principii în ştiinţele -moi-, umaniste? În filosofie de pildă?

– R. Merton a spus că -tărimea- sau -moliciunea- unei discipline depinde de procentajul de articole refuzate de revistele de specialitate. De pildă, comitetul de redacţie al unei reviste de filosofie are un procentaj de refuz de 90%, fiindcă e foarte greu să dovedeşti că şi alţii împărtăşesc aceleaşi idei. În fizică, procentajul de refuz e doar de 30%. E o situaţie mai specială.

– Care este finalitatea scientometriei?

– Scientometria ponderează rezultatele din cercetarea ştiinţifică prin procedee cantitative. Adică, bunăoară, spune că între doi filosofi înţelegerea este de 10%, între doi fizicieni de 70%. Finalitatea scientometriei este înlăturarea corupţiei deciziilor în ştiinţă.