Cand, la 8 decembrie 1996, Marin Sorescu a pornit pe -scara la cer-, a lasat ca mostenire tot ceea ce primise din strabuni si convertise cu geniu in poezie, teatru, romane, numerose articole si eseuri si numeroase desene… Sotia sa, Virginia Sorescu, marturisea, inainte de a pleca spre cel pe care l-a insotit o viata, ca ultimul gand al lui -Sorin-, cum il numea, unind cele doua nume, era sa infiinteze o fundatie literara. Doamna prof. dr. Octavia Bogdan, sora Virginiei Sorescu, povesteste ca, in ziua de 6 august 2001, inainte de sfarsit, i-a dictat -dorinta lui Sorin-, pe care o redam ca atare: -In casa sa ramana totul neschimbat. Casa sa reflecte atmosfera lui de creatie; Cartile care merg la Biblioteca din Bulzesti sunt cele din garaj (amenajat anume pentru a adaposti carti si pictura). Aceasta biblioteca nu va fi folosita ca o biblioteca de comuna, ci va fi consultata pe loc de cercetatori. Nu se instraineaza manuscrisele publicate si nepublicate din casa. Casa din Bucuresti va deveni, cu timpul, casa memoriala. Toate fotografiile din casa se vor ordona in casete, ca in orice muzeu, si nu se vor instraina decat copii xerox; Mihaela Constantinescu, care intelege bine scrisul lui Sorin, este bine sa lucreze la fundatie, aparand, in acelasi timp, avutul acestei fundatii. La semnarea fiecarui contract de editare sau reeditare, se va avea grija de drepturile de autor cuvenite fratilor. Atat la Casa memoriala de la Bulzesti, cat si la aceea din Bucuresti, se va angaja personal calificat (muzeografi, persoane care au cunoscut opera lui Marin Sorescu si care au respect fata de mostenirea culturala, pentru a nu fi distrusa-.
Legal, Fundatia Culturala Marin Sorescu, organizatie juridica de drept privat cu scop nelucrativ si apolitica, care sa perpetueze memoria marelui scriitor, a fost infiintata la 8 decembrie 1997, avand ca baza materiala mostenirea poetului ce revenea doamnei Virginia Sorescu si fratilor poetului. In actul constitutiv sunt inregistrati ca membri fondatori: Virginia Sorescu, presedinte pe viata, George Sorescu, Mariea Sorescu, Alexandrina Cheie, Ioan Sorescu, Elena Ulmeanu, Octavia Bogdan, Tudorita Ionescu, Niculai Seitan si Dimitrie Predescu. Durata de functionare a Fundatiei este nelimitata si dintre obiective amintim: reprezentarea pieselor de teatru ale lui Marin Sorescu, organizarea unei case memoriale la Bulzesti (judetul Dolj), satul sau natal; organizarea unor cenacluri literare la Bucuresti, Craiova, dar si in alte localitati, in care se vor atribui premii pentru poezie si dramaturgie; organizarea anuala a unui festival si manifestari omagiale sub genericul -Zilele Marin Sorescu-; instituirea unei burse Marin Sorescu pentru un student al Facultatii de Litere; infiintarea unei edituri, care sa publice, in special, operele lui Marin Sorescu. Se mai precizeaza ca, dupa moartea doamnei Virginia Sorescu, Fundatia va trece sub directia si administrarea Academiei Romane si Ministerului Culturii si Cultelor.
Dupa moartea doamnei Virginia Sorescu, s-a stabilit ca acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, sa fie presedinte de onoare al Fundatiei. In comitetul de conducere este si acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii si cultelor. Presedinte executiv este doamna Mihaela Podocea Constantinescu, cercetator la Institutul de Istorie si Teorie Literara -G. Calinescu- al Academiei Romane, si ca membri, cate doi frati din cele doua familii. Despre activitatea de pana acum a Fundatiei si despre cea viitoare am avut o scurta discutie cu doamna Mihaela Podocea Constantinescu. Mai intai, ce s-a facut pana acum.
La Editura Fundatiei, sub ingrijirea doamnei Virginia Sorescu, dupa moartea poetului au aparut 12 carti. Este vorba de volumele de poezii -Puntea-, -Efectul de piramida-, -Incoronare-, -Scrinteala vremii-, volumul VI din -La Lilieci-, volume cu multe inedite sau poezii aparute, de-a lungul anilor, in presa literara. Au mai fost editate romanul inedit -Japita-, volumul de studii literare si eseuri -Biblioteca de poezie romaneasca- si -Jurnalul calatoriilor-, si el in buna parte inedit, o biobibliografie semnata de A. Lungu. Au fost republicate -Raceala-, -Iona- si cartea de versuri pentru copii -Unde fugim de acasa-. Urma ca, implinind un proiect al celui care se definea in volumul de debut -Singur printre poeti-, sa publicam intreaga sa opera literara si publicistica.
Au aparut insa, in conditii grafice de exceptie, doua volume -Opere- de Marin Sorescu sub egida Academiei Romane si a Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta, la Editura Univers enciclopedic.
Cele doua volume aparute sub egida Academiei Romane, in seria -Opere fundamentale-, constituie o editie critica de referinta si include in intregime opera poetica a lui Marin Sorescu, de la -Singur printre poeti- pana la -Puntea- si intreg ciclul -La Lilieci-. Pregatesc acum cel de-al treilea volum care va cuprinde dramaturgia soresciana.
– Ce va propuneti pentru viitor?
– Concepem activitatea viitoare pe trei mari directii, legate intre ele. In ordine, mai intai, organizarea si administrarea optima a bunurilor materiale ale Fundatiei Marin Sorescu. Casa scriitorului din Bucuresti, care reflecta personalitatea sa deosebit de complexa, cu radacinile taranesti, dar si cu pasiunile sale pentru pictura si carte rara si care detine o colectie de icoane pe sticla, mobilier de arta si, indeosebi, o foarte bogata arhiva, va deveni casa memoriala. Cea de-a doua casa memoriala, de la Bulzesti, de care se ocupa Ioan Sorescu, fratele poetului, a fost conceputa ca o casa de vacanta, in care, din nefericire, Marin Sorescu nu a apucat sa poposeasca decat putin timp. Am inteles de la Virginia ca aici urma sa aiba loc intalniri cu confrati din tara si strainatate. Este o casa foarte frumoasa, impresionanta nu atat prin dimensiuni, cat prin bunul gust si bunul simt, pe care il regasim in constructie si in amenajarea interiorului, de o nobila simplitate. Suverana la Bulzesti va fi Cartea. Intentionam ca aici sa se desfasoare seri de poezie, intalniri ale tinerilor poeti, expozitii de fotografii, expozitii din creatia plastica a lui Marin Sorescu. Intretinerea acestor case presupune, lucru de neneglijat, obtinerea unor fonduri si eventuale sponsorizari. Ordonarea arhivei de manuscrise si documente. Trebuie sa spun ca este o arhiva bogata, care cuprinde, in afara de manuscrise, corespondenta cu diferiti scriitori romani si straini, pagini inedite de jurnal, foarte multe fotografii si carti cu autograf, o suita impresionanta de desene si picturi. In plus, cum se stie, o arhiva cuprinde si multe taine si presupunem ca, o data deschisa, am putea avea nu putine surprize. Ramane deschisa activitatea de publicare a operei. Dupa aparitia celui de-al treilea volum din -Opere- sub egida Academiei Romane, ne gandim ca in anii urmatori sa abordam alte aspecte ale mostenirii Marin Sorescu – corespondenta, jurnal, inedite de orice fel, publicistica si inca altele. De asemenea, ne propunem ca Fundatia Marin Sorescu sa publice studii critice despre opera soresciana si, eventual, un album de desene.
Desi la inceput de drum, Fundatia Marin Sorescu promite o perpetua redescoperire a celui despre care acad. Eugen Simion scria, in substantiala prefata la cele doua volume -Opere-, ca -nu a avut timp sa intre in legenda, este inca aproape de noi si, de putem spune astfel, face inca parte din existenta noastra-. Asa e si parca-l auzim: -O, Doamne! din aceasta fuga a mea/ Si aceasta piedica ce-o pune clipa,/ Sa se aprinda-atunci cand voi cadea,/ Un mic izvor de adapat aripa-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
