-Dimitrie Cantemir a intrat de foarte tanăr în republica literelor. La numai douăzeci şi cinci de ani, cand a apărut prima lui carte , Divanul (1698), el stapanea îndeajuns de bine arta scrisului ca să poată alcătui o lucrare de morală creştină din care două cărţi sunt originale, iar a treia o bună traducere din latină după un autor unitarian-. Asa îşi începea Virgil Candea studiul introductiv din volumul -D. Cantemir – Opere-, apărută sub egida Academiei. Distinsul cărturar ar fi împlinit 80 de ani şi, cum a plecat spre zările veşniciei, prezenţa spiritului său a fost simţită la lansarea versiunii arabe a -Divanului-, un text inedit tradus, în 1705, de patriarhul Dabas şi diaconul maronit Germanos Farhat. Aparută la Editura Academiei Romane, în ediţie bilingvă, arabă şi engleză, lucrarea pregatită de Virgil Candea a fost dusă la bun sfarşit de fiica sa, conf. univ. Ioana Feodorov, care a şi descris felul în care a fost descoperită lucrarea, manuscrisele cunoscute şi principiile metodologice ale editării. Cautător neostoit prin bibliotecile lumii, V. Candea a descoperit şi identificat manuscrisul prin anii *60, l-a semnalat în 1970, ca prima ediţie creştină a unui manuscris arab creştin şi abia acum publicată. Ioana Feodorov a subliniat că această apariţie semnifică şi începutul unei direcţii de cercetare care merită continuată.
D. Cantemir este o -personalitate uriaşă a culturii romane, o punte de legatura între cultura noastră şi cultura universală- şi de acea, afirma acad. Dan Berindei şi -este o datorie a Academiei Romane să ducă mai departe ceea ce a început Virgil Candea-. În acest sens, acad. Eugen Simion a vorbit despre necesitatea continuării proiectului D. Cantemir şi utilitatea înfiinţării unui Centru de studii clasice pe langa Institutul -G. Călinescu-. A urmat o dezbatere despre statutul studiilor cantemiriene, la care au participat prof. Dan Horia Mazilu şi Dan Haulică, membri corespondenţi ai Academiei Romane şi prof. Dan Slusanschi.
În încheiere îl cităm pe acad. V. Candea, al cărui spirit ramane o prezenţă modelatoare în gandirea romanească: -Monument al umanismului nostru, Divanul cere examenul atent, studiul răbdător şi atitudinea reverendă care condiţionează întelegerea oricărui efort venerabil al scrisului romanesc vechi.-
Între participanţi, membri ai Academiei Romane, cercetători, specialişti, oameni de cultură a fost şi ES Mahommed El Dib, ambasadorul Libanului la Bucureşti, decanul Corpului Diplomatic Arab acreditat la Bucureşti.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
