Muzeul de Arta din Lyon gazduieste o impresionanta expozitie dedicata Scolii de la Barbizon. Pictorii din mica colonie artistica de la Barbizon au facut, de fapt, prima revolutie estetica din zorii secolului XIX. Traind in natura, instalandu-si sevaletele in plina campie sau sub arborii padurii, ei si-au atras anatema Academiei, pentru care orice fir de iarba sau nor trebuiau pictate in atelier, dupa norme foarte precise. Corot, Theodore Rousseau, Millet, Daubigny, Troyon, Diaz sau Dupre au introdus idei noi privind actul pictural, pregatind curentul impresionist. Intre 1825 si 1870, in micul sat din marginea padurii Fontainebleau, artistii au inceput sa picteze in aer liber, peisaje reale, proaspete, de multe ori idilice. Contemporanii lor conformisti nu concepeau decat peisajul istoric, -marea pictura-, in stilul lui Claude Lorrain sau Nicolas Possin. Desigur, inaintea lor existasera si alti artisti, ca acuarelistii englezi Constable, Turner, Gainsborough, Bonington sau francezul Paul Huet, care lucrau in natura. Schitele din exterior erau insa numai studii pentru lucrarile elaborate in atelier. Pictorii de la Barbizon ar putea fi numiti, in limbajul zilelor noastre, ecologisti avant la lettre. Toti voiau sa evadeze din lumea urbana, intr-un univers limpede, in care relatiile erau clare si in care un peisaj putea fi studiat ca un model din atelier. Un Theodore Rousseau, de exemplu, unul dintre cei mai fideli barbizonisti, era preocupat de studierea si realizarea picturala a texturii frunzisului, a densitatii formelor. Peisajele sale sunt caracterizate prin densitatea maselor de culoare ce acopera panza, lasand un spatiu redus cerului. Contrar interesului impresionistilor, care isi pot gasi insa un inaintas in Corot, preocupat sa redea efectele de lumina prin cele cromatice. Francois Millet, pictor marcat de religiozitate, va introduce in peisaj si omul, silueta idealizata, prinsa in ocupatiile zilnice, monumentalizata din dragostea pentru aceasta creatie a lui Dumnezeu. Iar de la Daubigny, urmasii aveau sa invete interesul pentru efectele de lumina si de culoare ale apei raurilor sau lacurilor in care se oglindesc cerurile foarte inalte. Revenirea pictorilor in peisaj, preferinta pentru realitatea imediata vor avea drept urmare, asa cum spune Jean-Marie Tasset in Le Figaro, faptul ca -Zeii, nimfele si satirii se intorsesera definitiv in Olimp-.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
