Home Cultură Seara romaneasca la Izvorani

Seara romaneasca la Izvorani

DISTRIBUIŢI

Aflata la cea de-a treia editie, ministagiunea organizata la Izvorani in aer liber, sub egida Asociatiei Culturale -Unisono-, a propus, si in aceasta vara, cinci concerte care, in interpretarea unor tineri aflati la primii pasi ai devenirii artistice sau cunoscuti deja publicului meloman, au oferit programe diverse, adecvate ambiantei extrem de primitoare si elegante, dar si gustului spectatorilor care, in majoritate straini, s-au dovedit avizati si dornici sa descopere noi talente, bucurandu-se de muzica buna si de ospitalitatea Sylviei Petre, initiatoarea si managerul acestor manifestari care, de la o editie la alta, castiga tot mai multa popularitate.

Concertul inaugural a alaturat un cvartet de flauti (Georgiana Chelba, Alina-Elena Dirvareanu, Delia-Irina Folescu, Gabriela Petecila) care a propus secvente din piesa Zi de vara la munte de Bozza si doua dansuri din suita baletului Spargatorul de nuci de Ceaikovski, un violonist binecunoscut in viata noastra muzicala inca din primii ani de studiu – Cristian Fatu – care a abordat, de aceasta data, piese de Bazzini si Waxman (Fantezia Carmen), un clarinetist – Eugen Duminica – de asemenea afirmat in concertele stagiunii curente – interpretand o Fantezie pe teme din opera -Rigoletto- in aranjamentul semnat de Bassi, pentru ca apoi studenti ai claselor de canto de la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti sa ofere momente de virtuozitate in pagini indragite din opere sau cantonete de mare popularitate; astfel, excelenta soprana Mediana Vlad a fost aplaudata in Sevillana de Massenet si Carnaval la Venetia de Benedict, baritonul Leonard Puiu a cantat cu mult curaj celebra arie a lui Figaro din opera Barbierul din Sevilla de Rossini, tenorul Florin Ormenisan si-a pus in valoare timbrul placut in aria din opera Martha de Flotow si in cantoneta Santa Lucia, iar mezzosoprana Maria Jinga a convins in Cantec gitan din Carmen de Bizet. Din pacate, o ploaie rebela i-a impiedicat sa revina pe scena pentru a sustine, in continuare, ariile si duetele incluse in partea a doua a serii, dar cei prezenti au fost incantati ca au (re)ascultat talente autentice, tineri cu reale perspective intr-o cariera extrem de promitatoare.

A urmat un concert in care studentii, elevii si profesorii s-au aflat intr-o -competitie- benefica si interesanta pentru cei aflati -de cealalta parte a scenei-. Un trio condus de prof. Manuela Nedelea, cunoscuta clavecinista, cantand alaturi de fiica sa, violonista Andreea Nedelea si de colegul acesteia, Vladimir Stefanescu (reprezentand astfel Liceul Enescu), a interpretat Sonate de Handel, apoi un alt clarinetist – Andrei Teodoru, student la Universitatea Nationala – a cantat trei Piese-fantezie de Schumann, instrumentele de suflat fiind reprezentate si de oboistul Adrian Luncanu, student la aceeasi Universitate, abordand Introducere si tema cu variatiuni de Hummel, dar si de clarinetistul Cristian Petrisor care, alaturi de harpista Roxana Moisanu (deja absolventa a Universitatii, afirmata cu mult succes in recitaluri si concerte), a propus opusuri de Bach, Handel si Pachelbel, mult -gustate- de public, pentru ca apoi corzile harpei sa fie mangaiate cu siguranta si finete in Passacaglia de Handel. Vioara a revenit in atentie intr-un adevarat regal de muzica buna in interpretari de interes datorate studentei Cristina Gantolea (in Sonata nr. 2 de Brahms), dar si unor invitati de la Viena – Rusandra Panfili, care studiaza la Academia de Muzica din capitala Austriei, castigatoare a premiului publicului la precedenta editie a ministagiunii, interpretand, de aceasta data, miniaturi de virtuozitate de Kreisler, Mozart si Schubert, dovedind inca o data ca punctul sau forte ramane tehnica performanta. In final, prof. Alexander Arenkow de la Conservatorul vienez, acompaniat la pian de Adrian Tomescu, a sustinut un microrecital cuprinzand lucrari de Mozart, Schubert, Brahms, Wagner, astfel incat in acea seara s-au intalnit pe podium reprezentanti din generatii si scoli diferite intr-un -schimb de experienta- ad-hoc, aplaudat de numeroasa asistenta.

Sub titlul extrem de atractiv -De la Renastere la contemporani-, cel de-al treilea concert a debutat tot cu o formatie camerala – un cvartet de corni (Octavian Boeru, Iulian Zbarcea, Adrian Radu, Alexandru Schiopu) – care a cantat o scurta piesa de Bozza, Concertino de Mitushin, Foc de artificii de Handel si Portretul de Gershwin, apoi un alt ansamblu – -Cvartetul Renaissance- (Alexandru Crisan, Cristian Horia, Bogdan Banu, Eduard Zecheru) – a abordat Cvartetul nr. 4 de Beethoven, revenind cu un program -cafe concert-, un invitat special – Ansamblul de viole -Altissimo- condus de Bogdan Voda – interpretand, intre altele, un Dans romanesc de Silvestri si celebrul Libertango de Piazzola. Dar toate acestea au alternat intr-o derulare mozaicata cu evolutia chitaristului Razvan Grigorescu, prezent adesea pe podiumul de concert in ultimii ani, interpretand, in acea seara, un fragment din Concertul in re major de Vivaldi, Concertul -Aranjuez- de Rodrigo – un adevarat -slagar- al genului si o Bossanova (la pian Alexandru Petrovici), dar si a unor solisti vocali – soprana Teodora Teodosiade (convingand in arii din operele Gianni Schichi si Boema de Puccini si impresionantul Pieta Signore de Stradella), baritonul Constantin Cocris – inca student la Universitatea Nationala (cantand o arie de Bach si o arie din opera Andrea Chenier de Giordano si, din nou, aria lui Figaro din opera rossiniana, astfel incat spectatorii care au urmarit si primul concert au avut posibilitatea sa faca o… auditie comparata).

Cvartetul -Renaissance- a revenit in atentie si in urmatorul concert care, de aceasta data, a fost dedicat muzicii de jazz, astfel incat tinerii instrumentisti au dovedit ca pot interpreta si lucrari de asemenea factura (desi denumirea formatiei ar fi departe de a sugera asemenea repertoriu…), printre cei care au evoluat in acea seara fiind si un duo de chitara (Vlad Cretu-Alina Neagoe), pianistul Alexandru Mihai si -Jazzy Quartet- (Simona Borcan, Catalin Enache, Sorin Andone, Nicu Georoiu), intrecandu-se in a convinge publicul ca sunt familiarizati cu specificul muzicii de jazz, propunand piese de Ellington, Silver, Osborne, Sting, Brubeck s.a.

Ultimul concert al stagiunii a fost rezervat muzicii romanesti, alternand creatia culta cu cea de factura folclorica, pornind de la Balada de Ciprian Porumbescu si Sonata -in caracter popular romanesc- de Enescu (parcurse destul de anost de violonisul Eugen Tichindeleanu, acompaniat la pian de Livia Butnariu), oferind apoi o secventa vocala in care mezzosoprana Sidonia Nica si baritonul Marius Mitrofan au prezentat miniaturi de Tiberiu Brediceanu, George Stephanescu, Gheorghe Dima, dar si arii si duete din opera O noapte furtunoasa de Paul Constantinescu si opereta Lasati-ma sa cant de Gherase Dendrino, din pacate destul de -sterse- si cu numeroase ezitari in rezolvarea muzical-interpretativa. Pe aceleasi coordonate a evoluat si naista Ana Maria Sechel (acompaniata de taraf), pentru ca un duo excelent – Catalina Purici (vioara) si Adrian Naidin (violoncel-voce) sa aduca in sfarsit acea -pata de culoare- mult asteptata, in piese inspirate din folclorul maramuresan, Corul de camera -Accoustic- dirijat de Daniel Jinga conferind, in acelasi spirit, verva si autenticitate in Nunta de Constantin Arvinte, Suita din Tara Oasului etc. Un taraf a asigurat, in incheiere, ambianta adecvata unui pahar de bere si preparatelor rafinate pe care cei prezenti le-au degustat in timp ce comentau programul muzical – pentru ca la finalul fiecarui concert, un juriu de specialitate a desemnat solistul sau ansamblul apreciat ca fiind cel mai valoros, iar publicul si-a ales preferatul, astfel incat, in 6 septembrie, in Gala finala, vor evolua pe scena salii Auditorium din Bucuresti toti cei alesi in cele cinci concerte, castigatorii urmand sa fie desemnati de un alt juriu si, din nou, de public, cei mai buni dintre cei mai buni artisti inclusi in stagiunea de la Izvorani primind premii oferite de organizatori cu ajutorul unor sponsori generosi.

In afara de faptul ca ofera un cadru de bun gust, aer curat si muzica buna celor care doresc sa-si petreaca astfel serile de sambata, ministagiunea gandita de Sylvia Petre reprezinta si o oportunitate pentru tinerii care doresc sa evolueze pe o scena si, eventual, sa fie vazuti apoi pe micul ecran (pentru ca exista televiziuni care preiau integral toate cele cinci concerte), ceea ce pentru multi constituie o tentatie irezistibila.

Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.

Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

POSTAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.