Un imparat de suflet al romanilor

Ieri, aula Academiei Romane a gazduit colocviul cu tema Relatiile romano-franceze in vremea lui Napoleon al III-lea, desfasurat sub patronajul domnului Ion Iliescu, presedintele Romaniei, si organizat de Academia Romana, Administratia Prezidentiala si Ambasada Republicii Franceze in Romania.

In cuvantul sau de deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a evocat personalitatea lui Napoleon al III-lea, mai intai presedinte al Republicii Franceze si, din 1852 imparat al Frantei, creator al unui imperiu autoritar. Dincolo de controversele pe care le-a prilejuit in timp, pentru noi Napoleon al III-lea a avut un rol determinant in realizarea Unirii Principatelor si, in acest sens, au fost citate multe dintre marturiile lui Vasile Alecsandri, ambasadorul lui Alexandru Ioan Cuza in Franta, care mentiona ca -romani ii sunt datori lui Napoleon al III-lea cu tot ce au si tot ce sunt-, pentru ca in alta parte sa aflam marturisirea lui Napoleon al III-lea: -Simt o mare simpatie pentru natia romana si pentru Domnul Cuza si vad cu multumire ca nu m-am inselat cand am judecat cauza Principatelor demna de sprijinul Frantei. Actul patriotic ce ati desavarsit… imi dau incredere ca meritati viitorul la care aspirati-.

Evocand evenimentele care au dus la actul Unirii de la 24 ianuarie 1859, domnul Ion Iliescu a subliniat ca -Prin actiunile desfasurate – politice, diplomatice si militare – Napoleon al III-lea a inteles sa sustina programul romanesc de unire a celor doua principate, vazand in aceasta chiar o necesitate europeana, cu repercusiuni benefice asupra echilibrului din centrul si sudul Europei.- Sprijinul lui, aproape singular, s-a dovedit decisiv si in recunoasterea unificarii administrative din anul 1861 si a continuat in desfasurarea procesului de modernizare a tanarului stat. -Din pacate, cel care se identificase cu principiul nationalitatilor si inspirator al nationalismului european va parasi, treptat, aceste optiuni si nu va mai sprijini miscarile national-revolutionare… Dincolo de oricare alte consideratii posibile privitoare la rolul de arbitru al situatiei pe continent, pe care Napoleon al III-lea si le-a asumat, constituirea primului stat roman modern a fost si o consecinta a acestuia.-

Din alocutiunea E.S. Philippe Etienne, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Frantei in Romania, retinem semnificatiile actuale privind intrarea Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO, -o provocare tot atat de mare dupa decembrie 1989, pentru ca implica o transformare majora a vietii sociale-. Din perspectiva istorica, politica lui Napoleon al III-lea este profund moderna, desi viata s-a schimbat-. Astazi, Franta doreste sa construiasca impreuna cu Romania o Uniune Europeana largita, democratica, puternica, in stare sa straluceasca spre estul si sudul granitelor sale, pentru a ajuta la stabilizarea regiunilor care sunt tulburate. Europa are nevoie pentru aceasta de o Romanie puternica. Este onoarea si datoria Frantei, ca urmand aspiratiile lui Napoleon al III-lea de a ajuta Romania, sa indeplineasca acest rol, de a o ajuta, inca o data, sa construiasca un stat modern. Aceasta este vechea si noua miza a relatiilor franco-romane, a caror vitalitate actuala datoreaza atat de mult lui Napoleon al III-lea-.

Comunicarile care au continuat, sustinute de acad. Dan Berindei, prof. Jean Tulard de la Universitatea Paris IV, prof. Constantin Balaceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Romane, prof. Gilbert Ameil, presedinte al Asociatiei -Amis de Napoleon III-, istoricii Neagu Djuvara si Bernard Petit au adus noi argumente pentru trainicia relatiilor dintre Franta si Romania la care Napoleon al III-lea, numit si imparatul de suflet al romanilor, a contribuit in mod decisiv.

A fost o adevarata sarbatoare a prieteniei dintre Franta si Romania, care a continuat cu vernisajul expozitiei de documente Napoleon al III-lea si epoca sa si cu un concert de muzica franceza. (E.S.)