30% din energia termică produsă în Rom?â?Ñnia se pierde în sistem

Cum se scurg banii statului în subvențiile la căldură

Investițiile necesare pentru eficientizarea sistemului centralizat de termoficare din România se ridică la cinci miliarde de euro în următorii zece ani, iar acestea pot fi realizate doar cu implicarea sectorului privat și prin parteneriate public-private pentru că în sistemul actual, controlat în principal de autoritățile locale, se alocă anual doar 30 milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC).
„Acest nivel de investiții, de cinci miliarde de euro, s-ar putea să fie puțin conservator“, a declarat ieri, într-o conferință de presă, Bogdan Belciu, partener PwC România și unul dintre autorii studiului.
„Sistemul centralizat de termoficare din România este foarte ineficient și se bazează în mare măsură pe subvențiile de stat pentru a asigura energia termică la costuri suportabile pentru populație“, a adăugat Belciu.
În studiu se menționează că aproape 30% din energia termică produsă în România se pierde în sistem înainte să ajungă la consumatori, nivel de peste trei ori mai mare comparativ cu alte state europene.
Din cauza acestor pierderi, costul gigacaloriei este cu 20% mai mare, arată studiul.

Costuri cu 20% mai mari din cauza pierderilor

Subvențiile acordate pentru producerea energiei termice ajung la 500 milioane de euro anual, sumă ce provine din bugetul public.
„Începând cu iarna viitoare, potrivit memorandumurilor cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, criteriile de acordare a subvențiilor pentru populație se vor schimba. Acest lucru ar putea genera probleme sociale importante, ținând cont de faptul că noi estimăm că, în absența unor modalități alternative de a distribui ajutoarele de căldură către categoriile vulnerabile de populație, costurile cu agentul termic ar putea depăși nivelul acceptat de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodărie, ajungând la 12% la nivel național, sau chiar 14-15% în unele regiuni“, a spus Belciu.
El a adăugat că în prezent o gospodărie alocă circa 7% din venituri pentru cheltuielile cu energia termică.
Potrivit studiului, una dintre cauzele pentru care operatorii de distribuție a energiei termice nu investesc în reabilitarea conductelor este reprezentată de pierderile financiare ale acestora, precum și de gradul mare de îndatorare.
Operatorii de energie termică aveau, la finele anului trecut, datorii totale de peste un miliard de euro, din care jumătate reprezintă restanțe de plată către furnizori, iar 10% către bugete de stat și locale.
„Din cauza acestor datorii, unii operatori ar putea intra în insolvență și astfel să fie în incapacitatea de a furniza energia termică“, a continuat Belciu.

RADET – campion la datorii

Cele mai mari datorii le are Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (RADET), respectiv 123,2 milioane de euro.
„Datoriile RADET trebuie rezolvate înainte de liberalizarea prețului la energie sau înainte de o eventuală privatizare. Singura soluție este să fie preluate la buget. Acum trebuie văzut dacă este posibil“, a precizat Belciu.
El a mai afirmat că, „direct sau indirect“, studiul va fi înaintat Guvernului.
Numărul de localități branșate la sistemele centralizate de încălzire a scăzut de trei ori în intervalul 1996-2011. În 1996-1997 erau branșate la sistem 308 localități, iar în 2010-2011 numărul acestora a scăzut la 100, dintre care 83 în mediul urban și 17 în mediul rural.
Bucureștiul este cel mai mare consumator de energie termică din țară, cu o pondere de 37% din total. Regiunea de Sud-Est consumă aproape 15%, iar zona cu cel mai mic consum de energie termică este cea centrală, respectiv județele Mureș, Alba, Harghita, Brașov și Covasna, acoperind doar 4% din total.
Regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Vest și Sud consumă fiecare câte 9% din total, iar în regiunea Vest consumul reprezintă 10%.