Acasă Economic-Financiar Absorbţia banilor europeni a dus la o creştere cu peste 10% a...

Absorbţia banilor europeni a dus la o creştere cu peste 10% a PIB-ului în ultimul deceniu

DISTRIBUIȚI

La împlinirea a 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană este important să căutăm răspunsurile la câteva întrebări cheie legate de numărul de locuri de muncă nou create şi a firmelor beneficiare de fonduri europene, dar şi avantajele economice ale apartenenţei României la UE. Am adresat recent aceste întrebări Ministerului Fondurilor Europene.

Iată cele 10 avantaje ale absobţiei banilor europeni de la momentul aderării României până în prezent, rezultate în urma rulării a două scenarii într-un studiu de impact, şi anume scenariul „standard cu fonduri” – în care sunt incluse instrumentele structurale accesate şi scenariul „fără fonduri” – în care fondurile europene nu sunt luate în considerare. Din compararea celor două scenarii a rezultat o estimare a consecinţelor macroeconomice ale instrumentelor structurale în România:

1.     PIB este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în decursul perioadei 2008-2015. Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 mld. euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică.

2.     8219 firme au beneficiat de fonduri structurale şi de coeziune (FSC) în perioada 2007-2016 (microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari şi furnizori de formare profesională conform OG nr. 29/2007 cu modificările şi completările ulterioare) care au încheiat contracte de finanţare în valoare totală de 28,68 mld. lei, din care 14,48 mld. lei fonduri UE – echivalentul unui beneficiu mediu de 1,7 milioane lei/firmă din fonduri europene.

3.     41.514 locuri de muncă noi au fost create în perioada 2007-2016 ca urmare a proiectelor implementate şi finanţate din FSC.

4.     Productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare este cu 3,1 mai mare faţă de scenariul „fără fonduri”.

5.     Distribuţia pe sectoare a efectivului net al fondurior europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile UE.

6.     Consumul privat este cu 19% mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene.

7.     Rata şomajului a fost cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută, la sfârşitul anului 2015, decât ar fi fost în scenariul „fără fonduri”.

8.     Estimarea cu privire la rata de ocupare indică o majorare cu 3,8 procente, la finele anului 2015.

9.     Remuneraţia medie a unui salariat a crescut cu 25,4%, cumulat 2008-2015, comparativ cu situaţia simulată a neimplementării fondurilor europene.

10.             Creşterea cumulată a exporturilor de bunuri şi servicii în scenariul „cu fonduri” este cu  3 puncte procentuale mai mare faţă de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari.

Aceste estimări sunt rezultatul unei analize realizate de către Comisia Naţională de Prognoză la care Ministerul Fondurilor Europene s-a raportat atunci când mi-a răspuns la interpelarea parlamentară pe care am adresat-o în data de 28 noiembrie a.c. şi la care am primit astăzi acest răspuns.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.