Acordul cu FMI a ferit leul de un nou atac speculativ

Încheierea acordului de împrumut cu FMI, UE și Banca Mondială a permis evitarea unui nou atac speculativ, scrie Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, într-un studiu despre atacul speculativ din octombrie 2008.
„Atacul speculativ din octombrie 2008 a eșuat, dar condițiile pentru un nou atac, cu șanse de reușită, s-au acumulat.
În trimestrul al treilea din 2008, anticipațiile privind o recesiune profundă s-au generalizat, iar anticipațiile privind reducerea masivă a finanțării externe s-au confirmat.
Îngrijorările privind posibilitatea refinanțării datoriei externe private scadentă în 2009, reprezentånd aproape 80 de procente din rezervele internaționale, au crescut. În perioada 5-13 ianuarie 2009 leul s-a depreciat de la 4,03 lei/euro la 4,3 lei/euro, adică cu 0,95 procente pe zi de tranzacționare. În ianuarie 2009, leul se depreciase în termeni reali cu 6 procente comparativ cu decembrie 2008 și cu 20,3 procente comparativ cu iulie 2007“, arată Croitoru. El arată că încheierea acordului de împrumut cu FMI, UE și Banca Mondială pentru 20 miliarde euro a permis evitarea unui nou atac speculativ. „Pånă pe 25 martie, cånd încheierea acordului a devenit certă pentru piețe, rata de schimb leu/euro a oscilat în jurul nivelului de 4,3 lei/euro, după care a coboråt sub 4,2 lei/euro și a rămas sub acest nivel pånă în iunie 2009. Prin respingerea atacului speculativ din octombrie 2008 și prin încheierea acordului de finanțare s-a evitat o criză a ratei de schimb și o recesiune potențial mai severă ca cea care a avut loc în perioada 2009-2010“, notează Croitoru.
El arată că lipsa intervenției băncii centrale în octombrie 2008 ar fi avut consecințe negative. „Probabil că principala consecință ar fi fost instalare panicii, cu deprecieri excesive ale leului. Cu panică, valoarea în lei a datoriei externe ar fi crescut în mod abrupt, înrăutățind foarte mult bilanțurile sectorului privat. Aceasta, în schimb, ar fi accentuat recesiunea, care la råndul ei ar fi alimentat deprecierea, creånd un cerc vicios. Intervenția băncii centrale a prevenit apariția panicii, asigurånd stabilitatea financiară. Stabilitatea financiară a asigurat atenuarea scăderii producției“, scrie Croitoru. BNR a preferat să combată atacul prin vånzarea de valută, deși teoria arată că banca centrală trebuie să crească rata dobånzii de politică monetară în timpul unui atac speculativ și să o reducă imediat după atac. Potrivit lui Croitoru, de pe 6 octombrie și pånă la sfårșitul lunii, pe baze nete, vånzările de valută ale BNR s-au ridicat la 3,6 procente din volumul rezervelor valutare.
Croitoru precicează că  opiniile exprimate în studiu nu reflectă, în mod necesar, viziunea Băncii Naționale a Romåniei.