Pentru prima oara in 11 ani, in 2001, Guvernul a reusit sa convinga toate confederatiile sindicale si patronale reprezentative sa semneze un pact social, prin acordarea, mai ales catre sindicate, a unor concesii de ultima ora.
Scopul lui nedeclarat explicit era acela de a inchide gura sindicatelor, pentru ca Guvernul sa nu iasa cu imaginea sifonata in urma unor greve si mitinguri. Scop care insa nu a fost atins decat partial, pentru ca era evident pentru oricine ca nici un lider de confederatie nu-i poate impiedica pe muncitorii de la o intreprindere sa iasa in strada sau sa opreasca lucrul, daca isi simte amenintat locul de munca sau daca banii din buzunar sunt prea putini.
Prima confederatie care s-a aratat hotarata sa semneze acordul a fost CNSLR-Fratia, care, impreuna cu BNS, a semnat inainte de alegeri protocoale de sustinere a PDSR. Acest partid a si propulsat, din randul liderilor celor doua confederatii, mai multi reprezentanti in Parlament. De fapt, CNSLR-Fratia se afla la o recidiva. In 1995, un acord asemanator a fost semnat de presedintele de la acea vreme al confederatiei, actualul deputat PSD Pavel Todoran, cu cabinetul guvernamental condus de Nicolae Vacaroiu. Atunci, liderii celorlalte confederatii sindicale au negociat acordul, dar, in final, nu si-au mai pus semnatura.
In schimbul unor masuri economice si sociale cerute de sindicate, acestea din urma s-au angajat -sa nu initieze si sa nu incurajeze actiuni care sa tulbure climatul de pace sociala, absolut necesar pentru relansarea economica a tarii-.
Concret, Guvernul s-a angajat sa scada rata somajului sub 10%, dar sa mentina inflatia anuala la 27% si sa asigure o crestere a PIB cu 4-4,5%, in paralel cu cresterea salariului real cu 10%. Pe ultima suta de metri, Executivul a mai inclus in acord si alte cereri ale sindicatelor, cum ar fi reducerea fiscalitatii, acordarea de 400.000 de tichete de masa suplimentare in acest an, reactualizarea trimestriala a grilei de impozitare a salariilor si indexarea trimestriala a pensiilor, pentru acoperirea integrala a ratei inflatiei.
Daca in ceea ce priveste cresterea economica si somajul Guvernul si-a indeplinit in mare masura angajamentele, nu acelasi lucru se poate spune despre celelalte prevederi ale acordului. Rata somajului a scazut, intr-adevar, sub 10%, nu pentru ca s-ar fi creat foarte multe locuri de munca, ci deoarece mii de someri au iesit din perioada in care pot beneficia de ajutor banesc de la stat si, deci, nu mai apar in statistici. Cat despre cresterea salariului real sau reducerea fiscalitatii, nici poveste.
La momentul semnarii, toate pareau bune si frumoase. -Semnarea acestui acord mi se pare o dovada de intelepciune. Obiectivul cel mai important este crearea unei stari de optimism moderat a populatiei. Trebuie sa introducem din nou cultul muncii, pentru ca o generatie care sta, se uita la televizor si la bingo nu poate ajunge prea departe-, declara premierul Adrian Nastase.
In aceeasi nota s-a situat si declaratia presedintelui BNS, Dumitru Costin: -Sa dam din nou valoare muncii-. Liderul confederatiei Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat insa ca a avut o oarecare rezerva inainte de a-si da girul si a subliniat ca trebuie ca nici un act normativ ulterior, inclusiv Legea bugetului sau acordurile cu institutiile financiare internationale, sa nu contravina celor convenite.
Retinerile lui Hossu s-au dovedit a fi intemeiate, de altfel domnia-sa fiind si primul lider de confederatie care si-a retras semnatura de pe document, in luna octombrie. Intr-adevar, atat Legea bugetului, cat si acordul cu FMI au venit in contradictie si au anulat multe dintre prevederile acordului semnat cu atata elan in luna februarie. Bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor si societatilor nationale au fost mult diminuate si, in consecinta, multe salarii au fost plafonate, fapt care a generat proteste sindicale.
Multe dintre legile prevazute a se adopta in acest an, la solicitarea expresa a sindicatelor, ori nu au trecut prin Parlament ori au iesit intr-o forma neagreata de partenerii sociali.
Drept urmare, in cele din urma, la Congresul extraordinar din luna noiembrie, si Blocul National Sindical a denuntat acordul social. Cele doua confederatii sindicale (Alfa si BNS) au si organizat, la Bucuresti, primele miscari de protest la nivel national din acest an, care s-au bucurat de o participare nesperata.
In final, din cei cinci semnatari sindicali ai acordului au mai ramas doar trei: CSDR, Meridian si, cel mai important, CNSLR-Fratia. Guvernul si-a exprimat intentia de a incheia un document similar si pentru 2002. Ramane de vazut cine va mai musca momeala.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
