Comisia Europeană (CE) a decis lărgirea drepturilor de care se bucură acţionarii companiilor din UE, pentru a veni în întampinarea problemelor cu care aceştia se confruntă, mai ales cele legate de exercitarea dreptului de vot transfrontalier. Totodată, măsura vine să faciliteze libera circulaţie a capitalului pe piaţa unică europeană.
CE a accentuat în repetate randuri necesitatea de a obliga companiile să fie mai transparente în legătură cu regulile pe care le impun acţionarilor. Obstacolele de tipul blocării controlului asupra acţiunilor pentru o perioadă determinată înainte de AGA este interzisă. Statele din blocul comunitar pot lărgi aria de cuprindere cu privire la drepturile de vot ale acţionarilor şi asupra celor care nu deţin participaţii semnificative, pentru a înlesni accesul pe piaţă a investitorilor şi a asigura o mai bună circulaţie a capitalului la nivelul UE.
Directiva 36/2007 a Comisiei Europene stabileşte condiţiile în care persoanele care deţin acţiuni la companiile înregistrate în statele membre ale UE îşi pot exercita drepturile în acord cu calitatea lor de acţionar. Dispoziţiile Directivei vor intra în vigoare cel mai tarziu la 3 august 2009. Statele care au introdus măsuri care limitează exprimarea opţiunii de vot beneficiază de o perioadă de tranziţie în care să adopte noile prevederi, termenul limită fiind 3 august 2012.
Fără costuri suplimentare
Companiile trebuie să ofere tratament egal acţionarilor, în funcţie de participaţia pe care aceştia o deţin din capitalul firmei. Convocările Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA) şi motivele acestora se anunţă cu cel puţin 21 de zile înainte de data la care aceasta este programată, iar înştiinţările privind aceste întalniri trebuie transmise prin mass media şi poştă, la adresa indicată de cel care deţine participaţia, fără ca aceasta să implice costuri suplimentare din partea persoanei căreia i se aduce la cunoştinţă datele în cauză. În cazul în care compania oferă facilităţi acţionarilor de a participa şi de a vota utilizand sisteme electronice, timpul se reduce la 14 zile. Participarea la AGA prin intermediul mijloacelor electronice se va face utilizand tehnologie care să ofere transmisie în timp real şi să permită tuturor părţilor implicate să participe efectiv la discuţii.
Totodată, compania trebuie să utilizeze mijloace de informare uşor accesibile pentru a-şi informa acţionarii cu privire la problemele cu care se confruntă şi deciziile care urmează a fi luate, iar limbajul utilizat trebuie să permită diseminarea corespunzătoare a informaţiilor. Dacă nu are alte mijloace la îndemană, compania trebuie să posteze pe propria pagină de internet date referitoare la cotele deţinute de acţionari, tipul acţiunilor pe care aceştia le posedă şi drepturile aferente acestora. În cazul în care, din motive tehnice, formularele de vot prin corespondenţă nu pot fi puse la dispoziţia acţionarilor prin internet, compania trebuie să indice locul de unde acestea pot fi ridicate sau să le trimită prin poştă, pe cheltuiala proprie, celor care le solicită.
Statul, garant al drepturilor acţionarului
Informaţiile transmise cu referire la convocare vor cuprinde cel puţin data, ora şi locaţia exactă a acesteia, precum şi agenda, procedurile care trebuie urmate pentru exprimarea opţiunii de vot. Acţionarul poate face aceasta şi prin împuternicirea altei persoane sau trimiţand poziţia sa, prin corespondenţă. În acest caz, notificarea trebuie să aibă loc cu cateva zile înaintea AGA. Există şi varianta participării la AGA prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare, cum ar fi internetul, însă, în afara participării efective la AGA, celelalte căi prin care acţionarul poate să îşi exercite dreptul de vot trebuie să fie aprobate şi de companie.
Acţionarul poate include pe ordinea de zi temele pe care le consideră importante, dacă acestea sunt legate de rezoluţia pe care compania doreşte să o adopte în cursul respectivei AGA. În cazul în care cei care deţin participaţii consideră că anumite chestiuni trebuie dezbătute, pot convoca o întalnire sau pot cere companiei să facă acest lucru. Compania trebuie să ofere acţionarilor toate informaţiile pe care aceştia le solicită, cat timp nu sunt puse în pericol securitatea şi interesele firmei. Instituţiile din statele membre sunt obligate să se asigure că societăţile respectă prevederile Directivei 36/2007 şi a legislaţiei europene în vigoare. De aceea, exercitarea drepturilor de vot nu trebuie condiţionate de o participaţie mai mare de 5% din capitalul firmei.
Votul prin procură
Termenul acţionar desemnează persoana care deţine o parte din acţiunile unei companii sau reprezentantul legal al acesteia, recunoscută ca atare în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare în statele membre ale UE. Fiecare acţionar are dreptul de a împuternici o altă persoană de a vota în numele său. Împuternicitul se va bucura de toate drepturile care i se cuvin deţinătorului participaţiei. Totuşi, acquis-ul comunitar permite statelor membre să limiteze transferul autorităţii, delegarea prin procură putand fi făcută doar pentru o singură AGA sau o perioadă determinată. Dacă acţionarul deţine mai multe tipuri de participaţii, el poate delega un reprezentant pentru fiecare clasă, respectandu-se prevederile legale în vigoare pe teritoriul statului în care firma este înregistrată.
Conflictele de interese
Compania poate utiliza mijloacele legale de împiedica exprimarea opţiunii de vot a împuternicitului, dacă probează că aceasta contravine intereselor acţionarului. De aceea, ţările membre pot impune ca procura să conţină şi -instrucţiuni- referitoare la opţiunea de vot, pe care să le păstreze o anumită perioadă de timp, pentru a face dovada că au fost respectate întocmai dorinţele acţionarului.
Conflictele de interese pot apărea dacă împuternicitul este membru în conducerea societăţii sau angajat al acesteia ori al unei firme însărcinate cu activităţi de control sau audit al societăţii. Totodată, delegarea unui acţionar majoritar sau a unei entităţi controlate de acesta poate constitui premiza unui conflict de interese, pe care compania să îl acuze. Membrii familiilor persoanelor menţionate mai sus pot trezi de asemenea suspiciuni.
Pro şi contra
O persoană poate primi împuternicire de la mai mulţi acţionari. UE recomandă ca acesteia să-i fie permisă exprimarea opţiunii de vot în funcţie de cota deţinută per ansamblu. Acţionarul poate împuterni un reprezentant utilizand mijloacele electronice, însă compania trebuie notificată în scris cu privire la această numire.
Votul prin corespondenţă este permis în măsură în care poate fi verificată identitatea acţionarului, astfel încat să nu existe posibilitatea unei fraude.
Compania trebuie să facă publice rezultale votului, respectiv ce s-a decis, cate voturi au fost pro, cate au fost contra şi cate abţineri au fost consemnate, în termen de maxim 15 zile de la exercitarea acestuia.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
