Căruțe duruind pe străzi denivelate, turme de oi păscând liber, recolte adunate cu mâna și piețe de legume la margine de drum – așa descrie ziarul austriac "Die Presse" agricultura românească, aflată la nivelul de acum 50 de ani al
Austriei.
Deși sunt cum nu se poate mai evidente, diferențele de dezvoltare între Austria și România în materie de agricultură nu sperie investitori agricoli din Austria, precum Andreas Bardeau, în a cumpăra terenuri în România, investiția în agricultura românească dovedindu-se pentru el rentabilă, scrie ziarul.
Bardeau a sosit pentru prima oară în vestul României în 1999, pentru a evalua starea terenurilor. Investitorul de 51 de ani – a cărui familie deține, în regiunea Oststeiermark, castelul Kornberg (Schloss Kornberg) – s-a simțit bine venit în Banatul dominat de agricultură, pământuri bogate și sate cu silozuri înalte, iar asta, după cum afirmă el, din cauza culturii de sorginte romanică.
Banatul, "cucerit" din nou
Bardeau a avut însă și motive bine întemeiate pentru a cumpăra terenuri în vestul țării, anume în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin. El explică faptul că, în această zonă (Banat), există tradiția registrului funciar chezaro-crăiesc, introdus în 1718 (în urma păcii de la Pozarevac/Passarowitz, n.red.), atunci când teritoriul Banatului a devenit parte a monarhiei habsburgice. Registrul funciar chezaro-crăiesc a înlesnit achiziționarea de terenuri, datorită acestuia fiind cunoscute relațiile de proprietate, așa încât se știe încă de pe timpul Mariei Tereza cine a fost proprietar al unui teren. Cadastrul propriu-zis a fost introdus pe vremea Împăratului Iosif al II-lea.
Bardeau este unul din cei 4.000 de investitori austrieci din România, firma de familie a acestuia având una dintre cele mai mari investiții din regiune.
Întrebat dacă se teme de vreo amenințare din partea piețelor est-europene în materie de alimente ieftine, investitorul austriac a dorit să calmeze spiritele afirmând că România este încă o țară de import, mai ales în privința produsele din carne și lapte, și asta deoarece productivitatea se află mult sub nivelul mediu atins în UE, circa 40% din suprafețele agricole din România fiind pârloage. La ora actuală, 13% din PIB-ul României provine din agricultură (în timp ce în cadrul UE procentul este de doar 2%), iar procentul celor angajați în sectorul agricol atinge 30%. Vina pentru rezultatele proaste din agricultură aparține, pe de-o parte, uneltelor de lucru învechite, iar pe de alta, fragmentării foarte mari a suprafeței agricole în urma restituirilor, situație agravată de dreptul la moștenire, prin care suprafața respectivă este împărțită între copii. Aceste suprafețe reprezintă o bază importantă de autoaprovizionare pentru micii producători, care cultivă terenurile deseori pentru asigurarea necesarului propriu. Totodată însă, acest lucru face dificilă formarea de mari societăți agricole, precum cea de succes a lui Bardeau.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
