Potrivit statisticilor, Austria a redevenit cel mai mare investitor strain din Romania, dupa privatizarea BCR, cu peste 8 miliarde de euro (mai mult de 25%, conform PriceWaterhouseCoopers). Cumulat, din 1990 pana in prezent, au fost inregistrate mai mult de 4.000 de investitii austriece. Circa 150.000 de romani lucreaza pentru companiile austriece.
Odata calea deschisa, austriecii sunt hotarati sa nu mai cedeze fotoliul de lider, urmatoarea tinta fiind privatizarea CEC, unde multi ii vad mari favoriti, dupa ce Erste a luat BCR. Alte nume grele si-au anuntat recent intentia de a construi mai multe fabrici de prelucrare a lemnului in nord-estul Romaniei, investitia urmand sa ajunga la jumatate de miliard de euro.
Si schimburile comerciale dintre Romania si Austria au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. In 2005, exporturile austriece catre Romania au depasit 2 miliarde de euro, cu 20% mai mult decat in anul precedent. Ca si destinatie de export Romania este mult mai importanta decat multe tari membre ale Uniunii Europene, avand ponderi echivalente cu Rusia.
Aprecierile mediului de afaceri romanesc s-au concretizat si in cresterea calificativelor acordate Romaniei de importanta agentie internationala de rating Kontrollbank, cu sediul in Austria.
Mentalitate de lideri
Privatizarile de top din ultimii ani au fost facute cu parteneri austrieci. Erste Bank a dat 3,75 miliarde de euro pentru 62% din BCR, aceasta fiind cea mai importanta suma venita din privatizari, in Romania. Erste a batut un record (1,5 miliarde de euro) stabilit de un alt mariaj romano-austriac, OMV Aktiengesellschaft – Petrom, afacere ceva mai cu cantec, dupa cum se poate observa zilele acestea prin presa (acuzele cad insa pe partea romana, incapabila sa-si apere interesele la parafarea unui acord comercial de asemenea anvergura.
Sectorul bancar este poate cel mai atractiv pentru austrieci, in afara de Erste alte nume fiind deja de notorietate: Raiffeisen a resuscitat muribunda Banca Agricola, aducand-o in Top 5, HVB Bank (care a fuzionat cu Banca Tiriac), Volksbank, Porsche Bank fiind deja branduri pe placul romanilor.
Faptul ca austriecilor le place sa fie lideri e simplu de demonstrat: Erste a devenit numarul unu pe piata bancara, OMV, de asemenea, conduce topul petrochimistilor, Brau Union domina cu autoritate piata berii. Usor, dar sigur se impun si pe piata asigurarilor: grupul Wiener Stadtische a inghitit, gradual, Unita, Omniasig, Agras si, daca dam crezare zvonurilor, e interesata si de Asiban.
Si lista numelor grele poate continua. Swietelsky a castigat licitatia la primul mare proiect de infrastructura in domeniul feroviar, la care se utilizeaza aparatura de la firma Plasser & Theuer si material de la VAE si VA Schiene. VA-TECH deruleaza lucrarile de modernizare a turboagregatelor la cea mai mare hidrocentrala romaneasca de pe Dunare, Portile de Fier; Siemens va moderniza un spital; Bramac si Tondach fac productie de tigla; Lasselsberger a luat fabricile de gresie si faianta ale Grupului Villeroy & Boch; Schweighofer a facut fabrica de cherestea, FB & C construieste la Calarasi; Wienerberger a deschis fabrica de caramizi, Baumit are unitati de productie la Alba-Iulia si Bucuresti.
Multi turisti din tara lui Mozart
Interesul austriecilor e probat si de statisticile intrarilor de turisti, unde lider e tot tara lui Mozart, urmata de Olanda si Marea Britanie. Structura celor care vin pe plaiuri mioritice, in functie de destinatie, ar fi: 30% in interes de afaceri, 20% in vizite la rude sau prieteni si 50% pentru turism pur.
Principalii transportatori aerieni straini din Romania, Air France (cinci zboruri zilnice), KLM (trei zboruri zilnice), Lufthansa (49 zboruri saptamanale) si Austrian Airlines (patru curse zilnice), operau la sfarsitul anului 2005 in parteneriat cu Tarom peste 150 de zboruri saptamanale din Bucuresti si orasele de provincie. Cifra este aproape dubla fata de 2004, iar trendul se mentine ascendent in debutul lui 2006.
Banii cheltuiti de austrieci in Romania nu sunt deloc de neglijat: turistii austrieci ne-au lasat circa 33 milioane de euro, in 2005, fata de 27 milioane cheltuite in 2004.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
