Anul trecut, productia de hamei romanesc a scazut la 230 de tone, cea mai mare parte a hameiului pentru bere provenind din import. Producatorii agricoli autohtoni ar trebui sa se grabeasca, pentru a putea intra in UE cu o suprafata cultivata cu hamei de cel putin 600 de hectare. Berarii consuma acum doar 20% din cantitatea de orz ce se produce in Romania, o selectie mai buna a soiurilor facand posibil un consum de peste 40% in urmatorii ani.
Berarii romani independenti, reuniti in Patronatul Societatilor Independente de Bere din Romania (PSIPBR), sustin ca producatorii agricoli autohtoni ar trebui sa relanseze productiile de hamei si orz, mare parte din materia prima necesara fabricarii maltului si berii provenind actualmente din import. Membrii PSIPBR au initiat deja primele discutii cu producatorii agricoli, astazi fiind organizata o noua intalnire intre producatori si procesatori.
Productia de hamei a scazut in Romania la 230 de tone, societatile independente de bere fiind nevoite sa importe aceasta materie prima. Astazi va fi intocmit si un program pentru asigurarea soiurilor de hamei ce ar putea fi cultivate in Romania. La discutii participa berarii independenti, agricultorii si reprezentantii Institutului de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea.
Suprafata cultivata cu hamei se va tripla
In cadrul intalnirilor dintre factorii implicati in acest sector vor fi stabilite responsabilitatile si termenele de realizare a programului de culturi. Astfel, practic, in trei ani, suprafata de teren cultivata cu hamei ar putea sa ajunga la 600 de hectare, cu o productie totala de 650 de tone.
-Trebuie sa ne grabim, mai ales ca hameiul are, la fel ca si vita-de-vie, rod in trei ani. Intrarea in Uniunea Europeana trebuie sa ne prinda cu suprafete mai mari cultivate cu hamei decat ceea ce avem acum-, a declarat directorul executiv al PRSBR, Vifor Versescu.
Acesta a mai precizat ca si culturile de orz necesita un program special de dezvoltare. -Patronatul nostru produce 40% din maltul folosit in Romania, dar fabricile noastre de malt consuma doar 20% din orzul romanesc. Se importa malt foarte mult, dar am putea, prin cresterea calitatii orzului, sa folosim, in foarte scurt timp, peste 40% din orzul produs in Romania. Pentru calitate, orzul se importa acum din Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria. Producatorii autohtoni ar trebui sa se intoarca la cultura orzului cu insusiri brasicole superioare, care poate fi utilizat pentru producerea de beri superioare – pils, super pils-, a mai adaugat Versescu. El a mai adaugat ca se asteapta de la o implicare mult mai mare a reprezentantilor Ministerului Agriculturii, care, de 15 ani, nu au organizat in nici un fel acest sector.
Accize mai mici pentru berarii care fac si malt
Producatorii independenti de bere au inventariat si alte probleme, de a caror rezolvare in 2005 depinde atat buna reprezentare a industriei berii in UE, cat si adaptarea productiei agricole la necesitatile industriei berii.
Berarii solicita, in primul rand, solutionarea compensarii pierderilor cauzate de inadvertentele legislatiei romanesti fata de aquis-ul comunitar. In acest sens, sunt invocate mai multe acte normative, precum Codul de procedura fiscala, prevederile legale referitoare la ajutoarele de stat, legile ce permit stimularea IMM.
Pentru anul 2005, berarii propun si diferentierea accizelor pentru societatile cu o capacitate de pana la 400.000 de hl/an, care au in dotare si fabrici de malt. Berarii sustin ca s-ar reduce, astfel, presiunea fiscala creata de suprapunerea perioadei de achizitie a orzului necesar producerii maltului, cu cea de plata a accizelor pentru productia din perioada de varf a sezonului. Prin sustinerea sezonalitatii berii se incearca aceeasi relaxare fiscala in domeniu.
Din 1989, societatile independente au investit 150 milioane de euro
Societatile independente din industria berii, cele 21 de fabrici cu traditie in producerea berii, precum si fabricile aparute in ultimii ani s-au organizat intr-o asociatie profesionala distincta: Patronatul Societatilor Independente Poducatoare de Bere din Romania (PSIPBR). In cadrul PSIPBR sunt afiliate si societati care actioneaza in domeniul producerii maltului sau in alte domenii conexe industriei berii.
Cele 21 de fabrici din patronat, avand fie capital autohton, fie capital autohton si strain (Mures, Suceava, Rosiori, Azuga, Sibiu, Galati, Piatra Nemt etc.), furnizeaza peste 2,8 milioane de hectolitri de bere, reprezentand circa 20% din berea consumata in Romania. Fabricile de malt si bere din PSIPBR au peste 2.000 de salariati si asigura alte circa 5.000 de locuri de munca in ramuri conexe (agricultura, distributie). Nivelul varsamintelor la bugetul de stat este de aproximativ 30 milioane de euro/an, cu un volum realizat de 132,2 milioane de euro in perioada 2000-2004. Dupa 1989, societatile independente au investit peste 150 milioane de euro.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
