Bugetele locale, sub semnul intrebarii

Guvernul spera ca, prin reducerea impozitului, sa rezolve cateva probleme importante ale economiei romanesti, printre care cea a acumularii de fonduri necesare investitiilor. Daca pentru -bugetul- muritorului de rand, introducerea cotei unice de 16% nu a insemnat decat ceva maruntis in plus prin buzunare, efectele nu sunt atat de vizibile atunci cand vine vorba de bugetele institutiilor de stat. Gestionarea bugetului personal nu tine decat de chibzuinta cetateanului, care isi chiverniseste banii din portofel in functie de necesitati. Bugetele locale ale municipalitatilor inseamna insa fonduri pentru drumuri, scoli, spitale, protectie sociala, dezvoltare in general. Cum veniturile primariilor au scazut drastic in urma renuntarii la impozitarea progresiva si introducerea cotei unice, este de asteptat ca blocajele financiare sa taie avantul investitiilor autoritatilor locale. Oricum, nu se intrevad vremuri prea linistite pentru edili, daca ne gandim ca, la nici un an de la preluarea mandatelor, planurile batute in cuie ar putea fi puse sub semnul intrebarii. Pentru ca mai putini bani in conturi inseamna mai multe proiecte -sarite- si amanate pentru vremuri mai bune, cand se vor fi gasit fondurile necesare. Practic, conducatorii institutiilor administratiei publice locale vor trebui sa reduca masiv programul de investitii si sa taie la sange din cheltuieli, pentru a evita criza financiara. Reprezentantii primariilor spun ca, in cazul in care nu se echilibreaza bugetul, ar trebui realizata o rectificare. In acest moment, 63% din impozitul pe venitul global (IVG) incasat revine bugetelor locale, iar 23 de procente sunt redistribuite de la bugetul de stat in judetele in care se colecteaza mai putin, ca sume de echilibrare. Cum -portia- ce le revine autoritatilor locale s-a imputinat tot mai mult, din cauza cotei unice, tot mai multi primari si reprezentanti ai consiliilor judetene se plang ca banii se vor termina la un moment dat. Ce se va intampla in asemenea situatii nu este greu de intuit, avand in vedere ca primele efecte ale blocajului isi vor arata coltii prin iunie-iulie.

Griji au nu numai oraselele fara prea mari perspective de dezvoltare, ci si orasele mari, resedinte de judet, pentru ca si in conturile lor vor intra tot mai putini bani. Golurile acumulate pana acum se ridica la sume de ordinul sutelor de miliarde de lei. Cele mai afectate vor fi investitiile ce trebuiau realizate din venituri proprii. Pe termen scurt, autoritatile intrevad o solutie in contractarea unor imprumuturi. Spre exemplu, la inceputul anului 2005, consilierii locali din sectorul 1 al Capitalei au aprobat veniturile totale ale bugetului Consiliului local, suma ridicandu-se la aproximativ 4.000 miliarde de lei. Este vorba despre un sector mare, atat ca suprafata, cat si ca populatie, care atrage ca un magnet investitii private, in special imobiliare. Orasele mici nu se lauda insa cu asemenea sume. La sume mici, pretentii pe masura! Solutia – modificarea regimului taxelor si impozitelor locale. Potrivit unui proiect al Ministerului Finantelor Publice, cota-parte din IVG ce revine bugetelor locale ar putea sa creasca pana la 82%. Pana una alta, oficialii sunt de parere ca nu cota unica creeaza probleme bugetului, ci -jaful facut de fostul guvern, ca sa dea mita electorala-. Aceste cheltuieli au reprezentat in general cresteri salariale. In plus, fostul guvern a angajat anul trecut o serie de cheltuieli pe care le-a transferat in bugetul din 2005, cum ar fi peste 4.000 de miliarde la Ministerul Transporturilor, pentru drumuri, sau 4.000 de miliarde pentru medicamente compensate. Pe de alta parte, finantarea invatamantului preuniversitar inseamna cheltuieli de personal, burse ale elevilor si obiecte de inventar, produse lactate si de panificatie, cheltuieli pentru invatamantul special etc. Sa nu uitam cresele si sistemul de protectie a copilului, care nu ar trebui sa aiba de suferit in urma diminuarii veniturilor bugetelor locale si asa mai departe. De unde va gasi guvernul toti acesti bani?