In linii mari, proiectul bugetului de stat pe 2003 pare a fi o copie trasa la indigo a celui din acest an. Sumele alocate diverselor sectoare sunt, in general, cam la acelasi nivel, ajustate cu rata inflatiei. Pe primul loc din punctul de vedere al alocatiilor bugetare se afla, in continuare, ordinea publica si siguranta nationala, domeniu care beneficiaza de 32.177 miliarde de lei. Urmatoarea suma in ordinea marimii este cea alocata apararii nationale – 31.758,8 miliarde. Nimic deosebit in comparatie cu prioritatile din acest an.
Diferentierile apar insa la o citire mai atenta a proiectului de act normativ. Astfel, se constata, fara urma de indoiala, ca ministrii -grei- ai Cabinetului Nastase au obtinut sume cu mult mai mari decat in anul in curs. Bunaoara, Industriile, pastorite de Dan Ioan Popescu, au fost blagoslovite cu o alocatie bugetara de 15.250,5 miliarde de lei, cu 103% mai mare ca in bugetul pe 2002. Nici dl Miron Mitrea nu se poate plange de banii ce-i vor sosi de la bugetul central in conturile ministerului pe care-l conduce. Pentru Transporturi si Comunicatii au fost prevazute 30.307,6 miliarde de lei, fata de numai 18.469,1 miliarde in anul precedent.
Un alt efort bugetar imens va fi determinat de aplicarea Legii venitului minim garantat. Daca in acest an de la buget s-au dus in aceasta directie -numai- 4.374,8 miliarde de lei, pentru 2003, suma destinata ajutoarelor de incalzire si celorlalte prevederi ale legii se ridica la 9.640,5 miliarde.
Pe de alta parte, dl Mihai Tanasescu ne recomanda sa nu ne imbolnavim in anul ce va sa vina. Aceasta pentru ca, oricum, nu prea avem incotro, avand in vedere ca suma alocata Sanatatii, de 10.845,1 miliarde de lei, este total insuficienta, atat timp cat ea este mai mica decat cea din acest an, daca punem la socoteala si eroziunea inflatiei. In privinta invatamantului – ramane cum am stabilit, de vreme ce suma de 15.317,6 miliarde de lei reprezinta, de fapt, acelasi lucru, in termeni reali, cu situatia din 2002.
In rest, pe principiul indigoului, se mentine impozitul pe venit ca principala sursa de alimentare a bugetului de stat, in vreme ce incasarile din impozitele pe profit raman mai mult decat modeste. Guvernul continua, astfel, sa mizeze pe veniturile sigure ale salariatilor, in loc sa spere ca va reusi sa creasca gradul de colectare, aducandu-i in randul contribuabililor si pe obisnuitii rau-platnici.
Astfel poate fi rezumat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003, finalizat de Ministerul Finantelor si care a intrat in dezbaterea partidelor politice parlamentare si a partenerilor sociali.
Concluzia rezulta clar ca lumina zilei prin simpla comparatie a sumelor de care vor beneficia anul viitor diverse domenii de activitate cu cele care le-au fost repartizate in 2002. Asadar, cele mai mari cresteri de bugete le au industriile si transporturile, domenii pastorite de Dan Ioan Popescu si respectiv Miron Mitrea, doi -grei- ai partidului de guvernamant. Sumele alocate pentru transporturi si comunicatii cresc cu 64% fata de anul in curs, in termeni nominali. La industrii, banii sunt de doua ori maim multi decat in 2002.
In schimb, domenii de importanta vitala, cum ar fi educatia sau sanatatea, primesc sume ridicol de mici, pentru simplul motiv, se pare, ca ministrii respectivi nu sunt in gratiile conducerii de partid si de stat.
In rest, ne asteapta un an mai relaxat din punctul de vedere al datoriei publice interne, in timp ce incasarile bugetului de stat continua sa se bazeze pe impozitele pe venituri.
Din impozitul pe venit, bani pentru primarii si energie termica
Proiectul Legii bugetului prevede ca din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale se aloca, lunar, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judetului si 17% la dispozitia Consiliului judetean.
Pentru Bucuresti, cota este de 63%, dintre care 18% la bugetele locale ale sectoarelor, gestionate de PSD, 36% la bugetul propriu al municipiului si 9% la dispozitia Consiliului General al Municipiului Bucuresti (dominat tot de membrii partidului de guvernamant).
Tot din sumele defalcate din impozitul pe venit, se vor aloca 3.585,9 miliarde de lei pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei. Banii vor fi repartizati de catre Consiliul judetean, pe unitati administrativ-teritoriale, dupa consultarea primarilor, in functie de cantitatea de energie termica livrata populatiei si subventia aferenta.
Rambursarile de credite, comisioanele si dobanzile – in scadere
Comparativ cu acest an, cand povara rambursarilor de credite si a dobanzilor platite pentru datoria publica interna a atins cote alarmante, anul 2003 va fi unul mult mai relaxat din acest punct de vedere.
Daca anul trecut la capitolul dobanzilor aferente datoriei publice -si alte cheltuieli- se regasea monstruoasa suma de 61.712,2 miliarde de lei, pentru anul ce va veni sunt prevazute -numai- 49.988,2 miliarde. Rambursarile de credite, platile de dobanzi si comisioane la imprumuturi sunt in usoara crestere in termeni nominali, de la 24.738,1 miliarde de lei la 31.966,7 miliarde. In valori comparabile, cresterea nu este insa de natura sa ne ingrijoreze, ea situandu-se cu putin peste inflatie. Tot usor creste suma alocata subventiilor, de la 10.828,6 miliarde de lei la 13.743,3 miliarde.
Pe de alta parte, scade substantial suma prevazuta in bugetul de stat pentru acoperirea diferentelor de curs valutar aferente datoriei publice externe, de la 12.259,4 miliarde de lei in 2002 la 6.605,1 miliarde in 2003.
Reducere drastica de fonduri pentru sanatate
Guvernantii au considerat ca la anul nu ne vom mai imbolnavi, drept care au decis sa reduca drastic, in valori comparabile, sumele alocate Sanatatii. Acestea cresc in valori absolute cu numai 10%, fata de anul in curs, deci cu mult sub rata inflatiei, si anume de la 9.807,8 miliarde de lei la doar 10.845,1 miliarde.
Invatamantul nu are nici el o soarta prea buna, suma alocata fiind, practic, cea din acest an, actualizata cu rata inflatiei (15.317,6 miliarde de lei in 2003, fata de 12.460,7 miliarde, in 2002).
In schimb, creste spectaculos, cu 64% in termeni nominali, suma alocata de Guvern pentru transporturi si comunicatii, la capitolul actiuni economice. Ea se va ridica, in 2003, la 30.307,6 miliarde de lei, fata de numai 18.469,1 miliarde in bugetul pe acest an. La acelasi capitol, agricultura si silvicultura primesc doar cat sa fie compensata inflatia, adica 14.099 miliarde de lei, in timp ce anul trecut a beneficiat de 11.617,2 miliarde. Deh, dupa posibilitati si pozitie in cadrul partidului… Lucru care se verifica si in cazul domeniului pastorit de Dan Ioan Popescu, caruia i se aloca o suma mai mult decat dubla comparativ cu cea din acest an – 15.250,7 miliarde de lei, fata de 7.484,5 miliarde, in 2002. Suma totala destinata actiunilor economice se ridica, in 2003, la 4.837 miliarde de lei.
Nivelul finantarii destinate serviciilor, dezvoltarii publice si locuintelor se mentine ridicat si anul viitor, la 5.819 miliarde de lei, fara insa a se constata o crestere in termeni reali, comparativ cu anul 2002.
O asemenea crestere magnifica se prefigureaza la capitolul venitului minim garantat. Astfel, ajutoarele pentru caldura si celelalte masuri prevazute de respectiva lege vor -costa- contribuabilul 9.640,5 miliarde de lei, de 2,2 ori mai mult decat anul trecut. Aceasta in conditiile in care evolutia numarului maxim de tichete de masa care pot fi acordate se mentine la o cota scazuta. La finele anului viitor, vor putea fi acordate maximum 1.576.000 de tichete, cu numai 150.000 mai mult decat in ultimul trimestru al anului in curs.
Cheltuielile destinate apararii nationale continua sa creasca usor si anul viitor, de la 23.261,1 miliarde de lei la 31.758,8 miliarde. O crestere mai moderata o au fondurile alocate ordinii publice si sigurantei nationale, de la 24.917,4 miliarde de lei la doar 32.177 miliarde.
Scad incasarile din accize si taxe vamale, cresc cele din impozit pe venit si TVA
Guvernul pare optimist in alcatuirea proiectului bugetului de stat pe anul viitor, atata vreme cat veniturile sunt estimate la 241.268,6 miliarde de lei, in crestere cu 34% comparativ cu valoarea din 2002 (178.860,4 miliarde), adica peste rata inflatiei.
Vestea proasta este ca si in acest an veniturile bugetare vor fi sustinute substantial de incasarile din impozitele pe venituri, estimate la 59.154 miliarde de lei, in crestere tot cu 34% fata de anul in curs, cand ele fusesera prognozate la 43.863 miliarde. In ceea ce priveste estimarile pentru sumele ce urmeaza a fi colectate din impozitul pe profit, ele sunt cel putin modeste. Practic, in termeni reali se constata o reducere a incasarilor la acest capitol bugetar. Concret, Executivul conteaza pe numai 39.396 miliarde de lei, fata de 32.905 miliarde in acest an, ceea ce indica o crestere net inferioara ratei inflatiei.
In schimb, se spera o crestere spectaculoasa, de 45% in termeni nominali, a incasarilor din taxa pe valoarea adaugata, de la 62.163,3 miliarde de lei in 2002 la 90.223 miliarde in 2003. La capitolul accize, viitorul nu mai suna atat de bine, fiind prognozate incasari de numai 45.880 miliarde de lei, comparativ cu 38.252 miliarde in acest an, deci o crestere negativa in termeni reali.
Si procesul de integrare vamala cu Uniunea Europeana isi spune cuvantul. Astfel, veniturile provenind din taxe vamale vor scadea anul viitor chiar si in valori absolute, la numai 8.163 miliarde de lei, comparativ cu 9.506 miliarde in acest an.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
