Cand anunta scaderea dobanzilor, BNR sufla si-n iaurt

Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis, la inceputul lunii august, scaderea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobanzii de interventie, o scadere similara fiind operata si la inceputul lunii iulie.

Reducerea graduala reflecta conduita prudenta a politicii monetare in vederea asigurarii si in perspectiva a echilibrelor macroeconomice.

-BNR este prudenta pentru a evita situatiile de anul trecut. Noi am avut politici de tip -stop and go- in urma cu un an, cand dobanzile au scazut prea repede in prima parte a anului, scadere urmata ulterior de masuri de intarire a politicii monetare prin majorarea succesiva a ratei dobanzii de interventie-, ne-a declarat analistul economic, Daniel Daianu.

Mai exact, BNR scade usor dobanzile, dar se uita cu un ochi la deficitul de cont curent, alimentat de importuri si cu celalalt ochi la gradul de economisire. O reducere prea drastica, masura care ar situa dobanzile la depozite la limita real pozitiva, ar putea atrage, dupa sine, fie migrarea spre valuta a economiilor (in ciuda costurilor mai mari de operare generate de majorarea cu cinci puncte procentuale a ratei rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta), fie orientarea acestora spre consum.

Deficitul bugetar nu creeaza probleme

Decizia de reducere a dobanzii de interventie a fost luata si pentru ca finantarea datoriei publice devenise prea costisitoare, Ministerul Finantelor fiind nevoit sa majoreze randamentul titlurilor de stat in conformitate cu cele practicate pe piata monetara. Dobanzile ridicate determina o crestere a cheltuielilor suportate din bugetul de stat, ceea ce face dificila atingerea deficitului bugetar de 2,1% din PIB, convenit in urma negocierilor cu FMI. Rectificarile bugetare au dus la majorarea cheltuielilor, iar cea mai simpla modalitate pentru Finante de a se incadra in tinta de deficit o reprezinta reducerea cheltuielilor cu datoria publica, iar o scadere a dobanzii de interventie era tocmai remediul necesar.

Oficialii BNR considera ca performanta Romaniei este buna in materie de deficit bugetar, deoarece deficitele din 2002 si 2003 (de 2% din PIB) se incadreaza confortabil in criteriul de 3% de la Maastrich.

Castiguri substantiale peste noapte

Dar presiunile de scadere a dobanzilor la lei nu vin numai din interior. Cea mai mare amenintare o reprezinta capitalurile speculative care vor invada piata din Romania o data cu liberalizarea contului de capital, investitorii fiind atrasi de randamentele inalte. Analistii economici sunt de parere ca intrarea de noi jucatori pe piata monetara romaneasca va fi permisa intr-un moment in care nivelul dobaanzilor nu va atrage dupa sine o intrare masiva a fluxurilor de capital speculativ de natura sa produca inflatie mascata. Nerezidentii ar putea inregistra castiguri substantiale peste noapte, daca ar avea acces la depozite in lei, remunerate cu dobanzi mult mai mari decat cele practicate pe pietele internationale. Pentru a contracara intrarea fluxurilor de capital speculativ, Banca Centrala a elaborat un program de liberalizare treptata a tranzactiilor din contul de capital. Liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei, amanata initial pentru martie 2005, s-ar putea lasa asteptata, chiar si dupa aceasta data, daca politicile economice, monetare si fiscale nu vor fi aplicate coerent. Diferenta intre dobanzile la plasamentele in lei si ratele dobanzilor din pietele internationale va fi redusa cu cateva puncte procentuale. Banca Centrala este constienta de riscurile liberalizarii pripite a contului de capital si priveste atent spre tarile care s-au confruntat cu astfel de probleme, cum ar fi Ungaria, unde in 2003, din cauza nesincronizarii politicii fiscale cu cea monetara si pe fondul dobanzilor inalte au intrat cinci miliarde de euro in decurs de cateva ore.

BNR controleaza lichiditatea cu orice pret

BNR este nevoita sa suporte costuri mari cu sterilizarea lichiditatii in urma interventiilor pe piata monetara. -BNR musai trebuie sa controleze aceasta lichiditate. Orice banca centrala face apel la rezerve minime obligatorii, vanzari de tiluri de stat, certificate de depozite, atragerea de depozite. In ultimii ani, la noi, pe fondul dezinflatiei, intrarile de active din diverse surse (transferuri private din strainatate, investitii straine directe, intrarile de capital la bursa sau cele care urmaresc achizitia de titluri de stat sau corporatiste) si-au gasit corespondent intr-un supliment de lichiditate, care, daca ar fi lasat, BNR ar mari foarte mult masa monetara si ar conduce, pe de o parte, la inflatie sporita, iar pe de alta parte, ar cauza dezechilibre externe care, desi ar fi finantabile pe termen scurt, ar da un semnal foarte pacatos in ceea ce priveste perspectivele pe termen mediu ale economiei-, ne-a declarat analistul economic Daniel Daianu.

Dobanda de interventie trebuia redusa si dintr-un alt considerent: pentru validarea dezinflatiei.