Acasă Economic-Financiar Ceaiurile din plante medicinale, preferatele românilor

Ceaiurile din plante medicinale, preferatele românilor

DISTRIBUIȚI

De la „five o’clock tea“ la ceaiul de ceapă care tratează răceala. Nu bem ceaiuri precum britanicii, dar și românii au o tradiție în ceea ce privește consumul de ceai – tratarea unor afecțiuni folosind plantele medicinale. />La capitolul obiceiuri de consum, tradiția ceaiului și preferințele pentru ceai negru sau verde ne diferențiază de consumatorul european.
Românii preferă infuziile pe bază de fructe și ierburi. În ultima perioadă se observă, însă, o creștere a consumului de ceai negru și verde, cu un conținut bogat de antioxidanți.
„În primul rånd doresc să definesc termenul de «ceai». Această denumire derivă de la Thea sinensis (sinonim Camelia sinensis), respectiv Ceaiul chinezesc. În limbajul curent s-a încetățenit termenul de ceai pentru infuziile și decocturile obținute și din alte specii de plante: ceai de mușețel, ceai de mentă, ceai din flori de tei etc;
În farmacopeele vechi se folosea termenul de «Species» pentru amestecuri de plante medicinale. De exemplu, Species pectorales, care se preparau prin infuzare sau decocție (extracție) la rece sau prin fierbere“, ne-a explicat dr. farm. Ovidiu Bojor, președintele patronatului „Planta Romanica“.

Ambalaj vs. compoziție

Orientarea românilor către consumul de ceai este susținută și de noua „modă“ de viață sănătoasă. Deși ceaiurile românești sunt cu mult mai ieftine decât cele aduse din import și de multe ori superioare calitativ, mulți români se lasă păcăliți de campaniile agresive ale producătorilor internaționali și aleg ambalajul în detrimentul conținutului.
„Sunt firme sau «nefirme» romånești care exportă plante medicinale și aromatice romånești în țări europene. Spre surprinderea mea, am văzut în unități de desfacere a acestor produse din țara noastră cutii frumos ambalate cu ferăstruică din celofan cu: mușețel, cu frunze de urzică etc. «Made in … (țări străine)» la prețuri de 10 ori mai mari decåt valoarea lor reală. Avantajele consumului de ceaiuri și condimente romånești constă în prețul lor real, accesibil tuturor categoriilor sociale. Ceaiurile de peste hotare sunt doar frumos ambalate cu «cămăși sau rochițe multicolore»“, a declarat Ovidiu Bojor pentru „Curentul“.
Acesta spune că obiceiurile de consum ale romånilor nu s-au schimbat prea mult. Excepție face populația din mediul urban, „care apelează din ce în ce mai mult la alimentația industrială din supermarketuri și la medicația tot mai mult mai artificială a marilor trusturi de medicamente“, spune Bojor.

Reguli stricte

Fitoterapeutul subliniază faptul că, indiferent de proveniență, ceaiurile trebuie să respecte condițiile de calitate impuse de reglementările naționale și ale Uniunii Europene.
„Voi da un exemplu. În monografiile elaborate de O.M.S. (vol.1 și 2, 1999-2002), pentru cea mai simplă și nenocivă parte de plantă Radix Althea se cer peste 17 condiții de calitate, cum ar fi: teste fitochimice, microbiologice, reziduuri de pesticide, metale grele, teste farmacologice, reziduuri radioactive, reacții adverse, contraindicații etc. Or mă întreb cåte din unitățile de prelucrare primară a plantelor medicinale și aromatice au laboratoare de control care analizează parametrii de calitate menționați mai înainte?“, spune Bojor.
Fitoterapeutul avertizează și asupra faptului că etnobotanicele ascund sub denumirea de ceai droguri periculoase.
O bună informare a consumatorilor și respectarea normelor internaționale de calitate este singura soluție de a lupta împotriva companiilor internaționale, cu atåt mai mult cu cåt avem o floră spontană puțin populată și toate posibilitățile de a implementa culturi ecologice sau măcar biologice, spune Bojor.
Reprezentantul „Planta Romanica“ spune că patronatul face eforturi susținute pentru promovarea ceaiurilor autohtone.
„Dar și procesatorii trebuie să înțeleagă să nu facă niciun rabat la calitatea acestora. Sunt și o categorie de ceaiuri unidoze din plante uscate și pulverizate, ambalate în pliculețe termosudabile. Cu cåt pulverizarea este mai avansată, cu atåt suprafața de oxidare și evaporare a uleiurilor esențiale este mai mare, în cazul în care nu se ambalează în vid. Există firme de peste hotare care ambalează plantele medicinale în vacuum, la fel cum se procedează cu cafeaua råșnită. Prin aceasta se prelungește termenul de valabilitate de la 2 ani la 5 ani sau chiar mai mult. Deci un mare avantaj și sub aspect economic“, spune Ovidiu Bojor, adăugând că speră ca aceste informații să ajungă și la urechile celor care se laudă că sunt „baroni ai ceaiurilor romånești“.

10.000 de hectare cultivate cu plante medicinale și aromatice
Suprafața cultivată cu plante medicinale și aromatice a crescut anul trecut cu 7,3%, la 10.684 de hectare, față de 9.949 de hectare în 2008, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR).
Această creștere a suprafeței cultivate cu plante medicinale și aromatice se înregistrează după ce în anul 2007 suprafața a scăzut cu 57,1% de la 25.142 de hectare la 10.766 de hectare, iar în 2008 aceasta s-a diminuat cu 7,5%, la 9.949 de hectare.
Potrivit MAPDR, principalele plante medicinale și aromatice cultivate în Romånia sunt coreandru, chimion, anason, fenicul, melisa, gălbenele, menta și salvia. Cele mai extinse culturi sunt cele de coreandru – 9.175 de hectare, urmate de cele de fenicul – 203 hectare și cele de chimion – 71 de hectare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.