-Chevron-Texaco- intra in lupta pentru SN Petrom

Odiseea trecerii in sectorul privat a celei mai importante companii din economia romaneasca, SN Petrom, continua. Dupa ce Cabinetul Nastase a dat unda verde ministrului industriilor, Dan Ioan Popescu, pentru demararea procesului de privatizare prin vanzarea a 51% din pachetul total de actiuni unui investitor strategic, lupta granzilor internationali pentru preluarea controlului celei mai mari companii de gen din estul Europei a devenit acerba. La mai bine de o saptamana de cand in cercurile inalte ale puterii deja numele viitorului -patron- al Petrom era cunoscut in persoana celebrei -British Petroleum-, desi in aceeasi cursa se inscrisesera, prin cuvantul premierului rus, Mihail Kasionaov, si rusii de la LukOil, pe firmament a aparut si celebra companie petroliera americana Texaco.

Iata vine-un Guest de pace

Dupa ce incheiase discutiile cu ING Barings si Credit Suisse First Boston, cei doi consultanti ai procesului de privatizare a Petrom, la inceputul acestei saptamani ministrul industriei si resurselor, Dan Ioan Popescu, a avut parte de o vizita mai putin -pregatita- la sediul ministerului pe care-l gestioneaza, ne-au dezvaluit surse confidentiale din conducerea MIR. Surpriza a fost extrem de mare, cand intr-o dimineata care parea obisnuita pentru Popescu, la cabinet a ajuns chiar ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Michael Guest. -Musafirul- avea un mesaj important pentru cel care fusese desemnat de premier sa fie unicul responsabil de vanzarea SN Petrom. Fara sa-i rapeasca prea mult din timpul de lucru al ministrului, Guest a tinut sa-l anunte ca, la semnalele primite pe cale oficiala de peste Ocean, din partea comunitatii oamenilor de afaceri, este rugat sa faca urgent o vizita la -unchiul Sam-. Scopul miscarii nu a fost ascuns de ambasadorul SUA. -Tinta- principala a vizitei erau practic discutiile pe tema privatizarii Petrom, companie pentru care titanii industriei petroliere americane au anuntat ca reprezinta o prioritate in zona sud-est europeana. Aceleasi surse sustin ca, dupa anuntul facut intr-un mod diplomatic de Guest la Bucuresti, ministrul Dan Ioan Popescu a -poposit- de urgenta in biroul premierului Adrian Nastase pentru a-l informa de noutatile care au aparut. Semnalul era deja clar si, in consecinta, decizia a fost luata: ministrul industriilor trebuie sa mearga la Washington.

Potrivit programului, chiar la inceputul saptamanii viitoare, Dan Ioan Popescu va decola spre capitala SUA. In cele doua-trei zile, pentru care deja calendarul intalnirilor a fost deja stabilit, Popescu va asculta intentiile americane in legatura cu vanzarea Petrom. Cea mai importanta intalnire din toata seria va avea loc cu presedintele celui mai mare concern petrolier din lume Texaco-Chevron, cel care, portivit surselor din minister, i-ar fi cerut personal lui Michael Guest sa-l convinga pe Popescu sa efectueze vizita la Washington.

Ce vrea LukOil?

Intr-adevar, de ce vrea LukOil sa puna mana pe Petrom, desi conducerea companiei ruse pare destul de constienta de eventualitatea unui esec in confruntarea cu societati de renume, printre care ENI, ONV sau Hellenic Petroleum. Intr-un comentariu consacrat subiectului, presa electronica de la Moscova explica, printre altele, ca o victorie a LukOil in batalia pentru Petrom i-ar permite firmei ruse sa se reabiliteze pentru toate ultimele ei insuccese din Europa.

-In pofida tuturor eforturilor, LukOil nu a reusit nici sa preia sub controlul sau Rafinaria Gdanska din Polonia, nici sa intre printre actionarii companiei grecesti Hellenic Petroleum, nici sa smulga din mainile lui British Petroleum o intreaga retea de benzinarii din Germania-. -Recent, premierul rus a avut parte de o primire deosebit de prieteneasca la Bucuresti. Mihail Kasianov a promis romanilor credite substantiale pentru dezvoltarea sectorului energetic, in speranta ca va fi rasplatit cu aceeasi bunavointa-, mentiona presa. Practic, atractia Petromului rezida in infrastructura pe care compania o poseda. -Este vorba de doua combinate de prelucrare a petrolului care nu lucreaza la intreaga lor capacitate, de 2.500 kilometri de conducte pentru transportul produselor petroliere, de 525 statii de benzina si 158 de baze petroliere.