Cinci ani de la aderare: liberă circulație și investiții străine, dar cu restricții de muncă și absorbție redusă

România a asigurat libera circulație a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat și neîmpliniri majore, precum neutilizarea pe deplin a investițiilor străine directe, menținerea restricțiilor pe piața muncii și o rată scăzută de absorbție a fondurilor europene, a afirmat premierul Emil Boc. Eșecul în eliminarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) impus de Comisia Europeană și un deficit mare de competitivitate al României față de alte state membre ale UE sunt alte neîmpliniri menționate de șeful Guvernului pentru perioada de după integrarea europeană a României, la o conferință cu tema „România în UE. Cinci ani de la aderare“.
Premierul a arătat că România este dependentă în continuare de Uniunea Europeană, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.
În discursul susținut la conferință, șeful Executivului a remarcat că pentru integrarea României în UE și NATO a existat coerență din partea forțelor politice, proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulație a bunurilor, capitalurilor și persoanelor, precum și un volum important de investiții străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând și perioada postaderare.
În privința neîmplinirilor, Boc a amintit însă că zece state UE încă mențin restricții pentru lucrătorii români pe piața muncii și a menționat și neutilizarea pe deplin a investițiilor străine directe, acuzând din nou guvernarea din perioada 2007-2008 pentru acest eșec.
„Din nefericire, investițiile străine directe nu au fost folosite pe deplin, în sensul că am avut șansa unei creșteri economice consistente și am ratat ocazia de a ne moderniza statul în acea perioadă, când era mult mai ușor să faci reforme structurale, iar în loc să facem acest lucru, din nefericire, am aplicat politici populiste care nu au avut susținere în economie“, a susținut premierul.
El a mai arătat că România înregistrează a patra cea mai mică datorie publică din PIB la nivelul UE, cu 61% sub media europeană, dar și o productivitate cu 57% mai mică decât media UE. Pentru recuperarea acestui decalaj, măsurile avute în vedere de Guvern sunt creșterea de la 63% la 70% a ratei de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20-64 ani, majorarea la 2% din PIB a ponderii investițiilor în cercetare-dezvoltare și reducerea ratei de sărăcie cu 580.000 persoane aflate în această situație.
În opinia premierului, măsurile de reformă dispuse de Guvern în educație, justiție, asistență socială și prin modificarea Codului Muncii au fost corecte și necesare.
El a arătat că România poate „excela“ la nivelul UE prin agricultură, turism și energie, dar mai ales prin creativitate, având avantajul potențialului uman.
Comisarul pentru Agri­cultură, Dacian Cioloș, a declarat că noile state membre trebuie să contribuie la viziunea europeană, venind cu „argu­mente solide“ și „soluții concrete“, dar pentru aceasta e nevoie de administrații perfor­mante „acasă“, nu doar de diplomați excepționali.

Beneficiu de peste 5,6 miliarde de euro
Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că România a reușit, chiar și în condițiile unei slabe absorbții a fondurile europene, să fie un beneficiar net la bugetul UE, primind de la data aderării 11,91 de miliarde de euro și plătind 6,24 de miliarde.
„Contrar opiniilor, nenumăratelor declarații care se mai fac, România nu este un contributor net la bugetul UE. Conform cifrelor de la sfârșitul lui 2011, de la 1 ianuarie 2007 și până la sfârșitul lui 2011, au intrat în țară 11,91 miliarde de euro, iar România a contribuit cu 6,24 miliarde de euro, plăți către bugetul UE. Deci beneficiul net al României este de 5,67 miliarde de euro“, a explicat Orban.