Piata financiar-bancara din Romania functioneaza relativ independent, iar pozitiile vehemente, adoptate de unii politicieni privind necesitatea scaderii dobanzilor, au ramas fara ecou. Pe langa faptul ca sunt scumpe, creditele in lei sunt si relativ obligatorii. De exemplu, majoritatea bancilor comerciale impun pe cai ocolite clientilor (persoane fizice) moneda de creditare, sustinand ca banca centrala recomanda, la randul ei, fiecarei banci un plafon lunar de creditare intr-o moneda sau alta. De obicei, de la ofiterii de credit auzi acelasi text: -Teoretic, puteti contracta creditul in orice moneda doriti, insa luna aceasta am atins deja plafonul pentru creditele in valuta. Daca doriti sa luati in lei, bine; daca nu, mai asteptati-. Acesta e, pe scurt, mesajul ofiterilor de credite.
Nota de plata o deconteaza clientii persoane fizice, care sunt inrobiti astfel timp de cativa ani buni, creditele de consum fiind acordate pe perioade cuprinse intre trei si cinci ani. De exemplu, daca contractezi un credit pentru nevoi personale nenominalizate, in valoare de 70 de milioane de lei, cu o dobada de 28% pe an, suma lunara de rambursat este de aproximativ 2,5 milioane de lei. O astfel de rata, achitata timp de cinci ani bancii, inseamna o suma totala de rambursat de 150 milioane de lei, adica mai mult decat dublul sumei imprumutate. Asadar, cu cat perioada de creditare este mai mare, cu atat dobanda platita bancii creste.
Clientul poate solicita acordarea imprumutului pe o perioada mai scurta de timp, de 24 sau 36 de luni. In acest caz, intervin insa normele BNR de creditare a populatiei si analizele de credit scoring ale bancii. Cu alte cuvinte, situatia financiara a solicitantului de credit permite rareori un plafon de indatorare lunara prea mare. Pentru a fi totusi eligibili, clientii accepta un imprumut pe o perioada mai indelungata, chiar daca extinderea perioadei implica costuri duble.
Prea putin conteaza astfel in buzunarul romanului de rand ieftinirea cu 0,5 puncte procentuale a creditului. Bancile comerciale nu s-au inghesuit sa anunte anul acesta micsorarea nivelului de dobanzi, toata lumea fiind in expectativa. BNR pandeste dobanda oferita de Finante, bancherii comerciali stau cu ochii pe dobanda de referinta a bancii centrale si fiecare dintre ei arata cu degetul lipsa de restructurare din economie si incrimineaza intarzierea reformelor si finantarea unor intreprinderi neviabile.
In cazul agentilor economici, conditiile de creditare impuse sunt chiar mai drastice. Micii intreprinzatori reclama, ori de cate ori au ocazia, accesul greoi la finantarile bancare si faptul ca se plimba de la o banca la alta cu dosarele de creditare, asteptand saptamani in sir un raspuns care de cele mai multe ori este negativ. Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, sectorul corporatist isi finanteaza activitatea numai in proportie de 8% din imprumuturi bancare, firmele preferand -finantarea- prin neplata datoriilor si intarzierea la plata impozitelor si taxelor. In acelasi raport se arata ca bancile refuza sa finanteze intreprinderile fie din cauza gradului mare de risc, fie din cauza neprofitabilitatii acestora. Creditele de consum in moneda nationala raman scumpe, dobanzile variind intre 23% si 28% pentru imprumuturile pe termen mediu si scurt si ajungand la peste 31-35% in cazul instrumentelor de creditare fara garantii, gen descoperit de cont sau carduri de credit.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
