Cu putin timp inainte de aparitia Raportului de tara pentru Romania, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Onno Simons, a criticat modul in care autoritatile romane au gestionat, ani la rand, problema arieratelor, care au imbolnavit din radacini economia romaneasca. El a subliniat ca ajutoarele de stat acordate pe criterii politice sunt o practica romaneasca ce trebuie sa dispara si inlocuita cu reguli ale economiei de piata, in care falimentul societatilor neviabile sa se transforme in realitate. Oficialul european a subliniat necesitatea ajustarii preturilor la energie, gaze naturale si petrol la nivelul celor din UE, aratand ca si liberalizarea preturilor este un indicator important care va cantari greu in procesul de evaluare a Romaniei de catre UE in vederea obtinerii statutului de economie functionala de piata.
Oficialii europeni critica lipsa sanctiunilor in cazurile de indisciplina financiara si neaplicarea de penalitati companiilor cu pierderi, obisnuite sa acumuleze datorii uriase. -Arieratele afecteaza stabilitatea macroeconomica prin variate mecanisme de transmisie: deficit fiscal foarte ridicat, deoarece arieratele functioneaza ca un susbstitut al banilor. In cazuri extreme, arieratele pot duce la episoade de instabilitate majora, mai ales atunci cand afecteaza bilanturile bancilor, fapt ce poate antrena un risc sistemic. Romaania a trecut printr-o astfel de experienta negativa in 1999. Arieratele au si consecinte mai putin tangibile, dar la fel de daunatoare pentru ca incurajeaza din ce in ce mai multe companii sa recurga la aceasta forma de finantare sui generis. Si asta pentru ca nu au existat penalitati care sa sanctioneze aceasta indisciplina financiara-, a declarat adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Onno Simons, in cadrul seminarului: -Are Romania o economie de piata functionala-, organizat de Nine O* Clock.
Europenii s-au plictisit de minciuni
Publicarea unor simple date statistice privind nivelul arieratelor, fie ca reprezinta procent din Produsul Intern Brut (PIB), fie evolutii favorabile in termeni nominali nu face decat sa incurajeze indisciplina financiara si sa atraga tot mai multe firme spre astfel de practici – de finantare a activitatii prin acumularea de datorii pe care se gandesc sa nu le mai plateasca in veciivecilor. -Problema arieratelor nu consta neaparat in procentul acestora in PIB, pentru ca aici intervine problema masurarii lor, care se poate face cu mai multa sau mai putina acuratete. Modificarile nominale care survin stergerii datoriilor nu pot da adevarata dimensiune a acestora, iar bazele de date, care nu reflecta nivelul real al arieratelor, nu fac decat sa incurajeze, in continuare, indisciplina financiara-, a declarat Simons.
Oficialul Comisiei Europene a recomandat cu caldura apelarea firmelor la faliment, la iesirea de pe piata, in conditiile in care nu-si pot achita nici macar facturile. -Acesta este pretul care trebuie platit pentru obisnuita formata in ani de zile de a amana luarea masurilor dure-, a declarat Onno Simons. O alta problema stringenta se refera la evolutia postprivatizare a companiilor romanesti. El a dat drept exemplu societatile Roman, Tractorul si Aro, care, desi au fost prezentate in urma cu un an drept mari realizari in materie de privatizare, acum nu fac decat sa inregistreze din nou datorii.
Suntem campioni si la inflatie!
Printre realizarile inregistrate de tara noastra se numara stabilitatea macroeconomica (incepand cu anul 2000), o executie bugetara prudenta (un deficit de numai 1,64% din PIB fata de 3% prognozat), modificarea statutului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care impiedica amestecul autoritatilor in treburile Bancii Centrale.
-Cu toate acestea, Romania inregistreaza cea mai mare rata a inflatiei din regiune, fiind obligata sa amane liberalizarea contului de capital din cauza diferentialului mare de dobanda-, a declarat Simons, adaugand ca alte riscuri care ar putea afecta stabilitatea macroeconomica se refera la accelerarea consumului privat, deteriorarea deficitului de cont curent si cresterea in continuare a preturilor la energie.
Reforma pensiilor nu mai poate intarzia
In opinia sa, chiar daca aceste provocari pe termen scurt vor fi trecute cu succes, intarzierea reformei sistemului de pensii va afecta sustenabilitatea finantarii publice, adaugand noi presiuni asupra bugetului de stat. Numai anul acesta, 17.700 miliarde de lei au fost transferatide la bugetul de stat pentru a echilibra bugetul asigurarilor sociale fata de 7.000 miliarde lei in 2003 si 2.500 de miliarde in 2002.
Oficialul european a criticat dublarea ponderii pe care o detin in cosul de consum preturile administrate de catre stat in perioada 1999-2004 si a subliniat necesitatea ajustarii preturilor la energie gaze naturale si petrol la nivelul celor din UE.
Costurile integrarii se ridica la zeci de miliarde de euro
Oficialii romani incep sa vorbeasca in sfarsit si despre costurile integrarii, despre obligatiile care revin Romaniei din momentul in care doreste sa se aseze la masa celor bogati. Adjunctul sefului negocitorului-sef in relatia cu UE, secretarul de stat, Leonard Orban, a admis ca numai costurile de mediu se ridica la 30 miliarde de euro.
Pe de alta parte, oamenii de afaceri romani si-au exprimat ingrijorarea cu privire la concurenta dura cu care se vor confrunta companiile romanesti dupa momentul integrarii. Potrivit unui sondaj de opinie, realizat recent, numai 4% dintre managerii romani au declarat ca au idee despre costurile integrarii si despre noile reguli de pe piata comunitara. Presedintele Consiliului Intestitorilor Straini (CIS), Gilbert Wood, este de parere ca 14 ani de la luarea deciziei politice privind orientarea Romaniei catre UE sunt suficienti pentru adaptarea la conditiile si la ritmul impus de competitorii vestici. -Nu va fi loc pe piata pentru lenesi, aceasta este o certitudine. Daca 14 ani nu sunt suficienti, cati va mai trebuie?-, a intrebat retoric Wood.
Criteriile economice de la Copenhaga se refera la obtinerea statutului de economie functionala de piata si la abilitatea de a rezista presiunii concurentiale din UE.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
