Mişcările care au loc pe piaţa bancară în ceea ce priveşte procesul de creditare sunt multiple şi au implicaţii atat pe verticală cat şi pe orizontală. În mod cert ele pornesc de la dezideratul asigurării unui acces cat mai facil la împrumuturi pentru o mai mare categorie de populaţie. Sigur, nu mai e demult un secret faptul că în spatele acestuia se află interesul firesc al bancherilor de a-şi mări cotele de piaţă, numărul de clienţi şi în mod evident profiturile.
Deşi la o primă vedere aceste scopuri sunt convergente, situaţia din piaţă nu confirmă această teoremă. Scopurile băncilor par a fi verificate de realitate, în schimb cele ale clienţilor, mai puţin.
Demarajul rapid asigură succesul
Fără nici o îndoială, nici băncile nu pot fi privite global. Cei care s-au mişcat mai rapid şi au înţeles -din prima- ce înseamnă prudenţialitate pentru Banca Naţională a Romaniei (BNR) sunt caştigători pe linie. Alpha Bank, BRD, Volksbank şi BCR (recordul acesteia de 10 zile între trimiterea normelor şi aprobare va fi greu de egalat) au demonstrat că sunt -pricepute- la capitolul analiza riscului de creditare şi au trecut relativ repede testul dat de banca centrală. Şi vor avea numai de caştigat. De ce? Pentru simplul fapt că între ofertele relaxate ale băncilor nu pot exista mari deosebiri iar potenţialii clienţi sunt aceeaşi. Pe cale de consecinţă orice nou intrat va lua din piaţă de cele mai multe ori clienţi refuzaţi de alţii. Ca să poată să îi ia, vor trebui să conceapă nişte norme de creditare internă mai laxe decat predecesorii, ceea ce s-ar putea să-i ducă la picarea testului de la BNR. De aici şi încercarea unora dintre bancheri de a induce în piaţă ideea că unii au furat startul.
Interesul clientului
Spuneam mai sus că interesul clientului nu prea se dovedeşte a fi -servit- de noile norme de creditare. Unii potenţiali clienţi dar şi unii bancheri sunt tentaţi să devină deja nostalgici după vremurile în care BNR dirija din centrul intersecţiei cu indicatori fixi procesul de creditare.
Noile condiţii au impus acea găselniţă numită coş mediu de consum care se scade din venitul net pe familie şi diminuează drastic numărul celor care visează încă la un împrumut. Cu alte cuvinte, cine are bani va avea într-adevăr şanse la credite mai mari şi cu avans mai mic (sau deloc), cine nu, poate să-şi pună pofta-n cui. Primele rezultate par să confirme acest fapt: din declaraţiile bancherilor volumul de împrumuturi acordat a crescut, în timp ce numărul de clienţi a scăzut.
Caştigătorii din umbră
În afara celor amintiţi nu trebuie omişi o serie de alţi caştigători indirecţi. Primii care trebuie menţionaţi sunt cei din construcţii. Piaţa imobiliară va înregistra creşteri de preţuri de pe urma noilor credite. Vor profita şi toate sectoarele de activitate care asigură materie primă pentru construcţii
Nu în cele din urmă vor profita toţi producătorii şi comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată sau chiar servicii cu valoare mare, pentru a căror finanţare e nevoie de credite.
Avantaj băncile
La o privire scurtă asupra noii generaţii de credite se observă interesul băncilor de a acorda în condiţii de maximă siguranţă credite pe perioade mai mari de timp. Acestea sunt mult mai avantajoase din punctul de vedere al creditorului întrucat îi garantează un profit cert pe o lungă perioadă, iar cheltuielile făcute pentru administrarea acestor sume sunt mai mici.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
