Contabilul Nicolaescu a marit rata inflatiei cu 1%

In raportul trimestrial prezentat de BNR se mentioneaza ca obiectivul inflatie ramane neschimbat in 2006, cu specificatia ca pragul maxim ar putea atinge 6,8%. Acesta este efectul introducerii taxei pe viciu – taxa Nicolaescu -, toate celelalte masuri luate de BNR neputand compensa in totalitate cresterea de 1% indusa de scumpirea alcoolului si tigarilor.

Datele probeaza faptul ca multe masuri luate la Palatul Victoria nu tin cont de politicile BNR, ceea ce legitimeaza eforturile guvernatorului Isarescu de a bate in cuie un calendar al scumpirilor administrative cu membrii guvernului.

Pe de alta parte, Isarescu nu a exclus posibilitatea ca o parte din banii sterilizati de BNR (contra 8,5% dobanda anuala) sa poata fi folositi pentru infrastructura, cu conditia obligatorie sa avem proiecte realiste si sustenabile.

In recentul raport trimestrial al BNR se reliefeaza faptul ca inflatia anuala ar putea ajunge chiar la 6,8%, cresterea cea mai importanta datorandu-se introducerii taxei pe viciu. Pentru a putea spera intr-o evolutie a inflatiei sub nivelul prognozat acum, ar trebui ca preturile administrate sa creasca intr-un ritm mult mai lent, iar creditul neguvernamental, sa-si incetineasca ritmul de crestere.

Continuarea procesului dezinflationist in perioada ianuarie-aprilie 2006 a condus la o rata anuala de 6,9% in aprilie 2006, nivel minim istoric dupa 1990 (- 1,7 puncte procentuale fata de decembrie 2005). Dezinflatie este vizibila mai ales la nivelul preturilor administrate: 9,2% in aprilie 2006, cu 5 puncte procentuale mai putin comparativ cu decembrie 2005.

Principalii factori determinanti ai reducerii inflatiei sunt conditiile monetare restrictive (rata dobanzii de politica monetara, mecanismul RMO, masuri administrative si prudentiale pentru temperarea expansiunii creditului neguvernamental), aprecierea nominala fata de euro (4% aprilie 2006/aprilie 2005), modificarea raportului cerere-oferta pe piata unor produse cu preturi volatile si ajustarile preturilor administrate inferioare celor anuntate.

Au existat insa si factori care au franat procesul deflationist. Cei mai importanti sunt redinamizarea excedentului de cerere (alimentat de mentinerea ritmului inalt de crestere a veniturilor populatiei si accesibilitatea creditelor bancare si nebancare), mentinerea presiunilor din partea produselor sezoniere cu preturi volatile (ritm anual de crestere: 22,2% in aprilie 2006, cu 5,6 puncte procentuale mai mult decat in decembrie 2005), precum si persistenta anticipatiilor inflationiste.

In aceste conditii, BNR e hotarata sa mentina conditiile monetare restrictive pe o durata mai indelungata, pe fondul consolidarii dezinflatiei, sa pastreze rata dobanzii de politica monetara la nivelul de 8,5% pe an, sa continue exercitarea unui control ferm al lichiditatii de pe piata monetara prin intermediul operatiunilor de piata si sa monitorizeze atent evolutia creditului in lei si a creditului neguvernamental total. Creditul in lei a crescut mai mult decat era permis (51% intr-un an), fapt care atrage un semnal de alarma.

Perspective

Daca la inceputul anului BNR pornea de la premisa ca preturile administrative vor induce o inflatie de 2,6%, recentele evolutii precum si consultarile avute cu executivul au determinat o revizuire catre 1,9%. In schimb, marea problema vine de la domnul Nicolaescu si a sa taxa pe viciu: in prognoza initiala se mergea pe o inflatie datorata cresterii taxelor si impozitelor cu 0,2%, acum se poate vorbi cu certitudine de 1,2%! Preturile volatile vor conta si ele la total inflatie cu 0,9% (initial se calculase 1%). Per total, se poate constata ca inflatia se va mari cu 0,2%, efectele taxei pe viciu fiind diminuate de celelalte doua componente.

Bazele deflatarii

Reducerea inflatiei din acest an se va baza mai mult pe aprecierea monedei nationale fata de principalele valute, urmand ca in a doua parte a lui 2007 dobanda de interventie sa devina principalul instrument deflationist.

Majorarea rezervelor minime ale bancilor comerciale a condus la cresterea sumelor sterilizate de BNR cu 1,6 miliarde de euro.

Actuala previziune privind cresterea preturilor administrate determina o deplasare a -cocoasei- curbei deflationiste catre trimestrul intai al anului viitor.

7 miliarde de euro, disponibili pentru infrastructura

Excesul de bani din piata a fortat BNR sa faca o sterilizare destul de accentuata, varful fiind in ianuarie 2006. Procesul va continua, desi costurile sterilizarii nu sunt de neglijat: banca centrala plateste dobanzi anuale de peste 1% la rezerve minime si de 8,5% la depozitele atrase. Pe de alta parte, posibilitatile interne de fructificare a banilor stransi la BNR sunt nule, iar in extern, dobanzile se invart acum la 3-4%.

In concluzie, daca vor exista proiecte viabile, sustenabile, aproape 7 miliarde de euro pot merge catre dezvoltarea infrastructurii, scapand BNR de costuri importante.