Creditul neguvernamental continua sa ingrijoreze BNR, chiar daca de data aceasta semnele de intrebare au trecut de la cel in valuta la cel in lei. Desi in economiile moderne cresterea economica se bazeaza in mare parte pe cresterea cererii si implicit a creditului intern, in Romania situatia e inversa, intrucat productia interna nu poate sustine cererea, iar surplusul de cerere merge in importuri si deficit comercial.
In intervalul decembrie 2005-februarie 2006, creditul neguvernamental a continuat sa creasca, insa mai lent comparativ cu perioada anterioara. Temperarea ritmului s-a datorat exclusiv componentei in valuta, care a resimtit acut impactul masurilor restrictive adoptate de BNR, inregistrand pe ansamblul perioadei o scadere de volum; in schimb, in luna ianuarie 2006, pasivele externe ale bancilor comerciale – principala sursa de finantare a creditelor in valuta – si-au stopat cresterea. Ingrijorator pentru BNR, expansiunea creditului in lei a ramas deosebit de viguroasa, ritmul anual de crestere a acestuia majorandu-se cu peste 20 de puncte procentuale.
Principalii catalizatori ai cresterii cererii de credite in lei au continuat sa-i reprezinte declinul ratelor dobanzilor aferente acestor credite, mentinerea ritmului inalt de crestere a veniturilor disponibile ale populatiei si imbunatatirea situatiei financiare a companiilor.
Pe partea ofertei de credite in lei, conform studiului BNR, cei mai importanti factori stimulatori au fost:
– intensificarea concurentei dintre bancile comerciale;
– mentinerea perceptiei favorabile privind bonitatea potentialilor clienti si perspectivele evolutiei economice;
– scaderea riscului de selectie adversa.
In aceste conditii, creditul neguvernamental in lei a ramas principala sursa a expansiunii monetare, iar ponderea componentei in valuta in total credit neguvernamental a consemnat o tendinta clara de scadere, atingand minimul ultimilor noua ani (ca medie a intervalului).
Similar perioadelor anterioare, cele mai inalte ritmuri anuale de crestere au fost consemnate de creditul acordat populatiei.
Valorile acestor ritmuri au fost insa usor inferioare celor din perioada anterioara, ca urmare a impactului consistent exercitat in luna decembrie 2005 de restructurarea portofoliului unei banci comerciale (concretizata in transferul unui volum considerabil de credite in valuta acordate populatiei in bilantul unor institutii financiare nerezidente). Cu toate ca cea mai rapida crestere a fost consemnata de creditele ipotecare si imobiliare in lei, creditul de consum a continuat sa detina peste trei sferturi din imprumuturile populatiei, o parte a institutiilor de credit asociind acestei categorii de produse bancare noi facilitati (reducerea temporara a ratelor dobanzilor, extinderea perioadelor de rambursare si majorarea plafoanelor de creditare).
In schimb, dinamica anuala a imprumuturilor acordate agentilor economici a continuat sa creasca in aceasta perioada, indeosebi pe seama amplificarii creditelor pe termen mediu si lung denominate in lei, stimulata de reducerea mai accentuata a ratelor dobanzilor corespunzatoare. Concomitent, imprumuturile in devize acordate agentilor economici si-au temperat viteza anuala de crestere, printre determinantii acestei evolutii aflandu-se inasprirea relativa a conditiilor de creditare in devize.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
