
În ciuda crizei, apetitul românilor pentru o cafea bună, savurată în oraș, nu pare să fi avut de suferit. Cafeaua nu este doar o băutură amăruie, energizantă, ci un ritual social – ieșirile la cafenea sunt un prilej pentru discuții și întâlniri cu prietenii sau partenerii de afaceri.
„După ce ne-am făcut simțită prezența pe piața românească, acum investim în consolidarea și dezvoltarea activității. În ciuda crizei economice prin care trece România, numărul de clienți nu a scăzut. Cererea a rămas constantă, consumatorii apreciind produsele de calitate. Nu oferim doar o cafea, ci o experiență plăcută, într-un spațiu relaxant, în care clienții se pot regăsi“, a declarat pentru „Curentul“ George Makridis, Retail Operations Manager, Marinopoulos Coffee Company, compania care administrează rețeaua de cafenele Starbucks. Acesta a precizat că mediul economic este unul dintre factorii de care se ține seama la fixarea prețului, astfel încât costul cafelei să fie competitiv și să răspundă și necesităților clienților.
Piața autohtonă a cafenelelor este încă în curs de dezvoltare, dar tocmai potențialul de creștere o face mai atractivă pentru investitori. „Suntem în România doar de trei ani, dar Starbucks are o experiență de 40 de ani și putem spune că, deși este încă în curs de dezvoltare, piața locală a cafenelelor este caracterizată de un trend ascendent. Are un potențial remarcabil, este foarte dinamică, extrem de animată și gata să primească noi jucători și noi concepte“, a explicat George Makridis. Acesta s-a arătat încrezător că piața românească va continua să crească, susținută de dezvoltarea turismului, un sector-cheie în domeniu.
„România are o tradiție în consumul cafelei și ne așteptăm ca, odată cu dezvoltarea stilului de viață, să se ajungă la o adevărată cultură a cafelei“, spune Makridis.
Băutori de espresso
În ceea ce privește sezonalitatea, românii beau mai multă cafea vara decât în anotimpul rece și preferă espresso.
„Românii sunt consumatori aspiraționali, oameni care caută și apreciază lucrurile de calitate din viața lor. Sunt trend-setteri, oameni cu simț practic, cultivați, optimiști, orientați către comunitate, deschiși spre noi experiențe“, spune Makridis, făcând portretul-robot al cafegiului român. Venitul, vârsta și ocupația sunt variate – de la studenți, muncitori, oameni de afaceri, până la pensionari. Numitorul comun este pasiunea pentru o cafea bună.
Piața cafenelelor a fost estimată de compania de consultanță A.T. Kearney la 140 milioane de euro în 2009.
În ceea ce priveștea vânzarea de cafea în comerț, piața a stagnat în volum anul trecut față de 2008, dar a înregistrat o creștere de 6,2% în valoare, potrivit datelor The Nielsen Company.
La nivelul tuturor formatelor de comerț, datele de la Institutul Național de Statistică arată o creștere ușoară a importurilor de cafea – 37.616 tone, cu 2% mai mult față de 2008. În valoare, importurile de cafea, care includ atât materii prime, cât și produse ambalate, au fost anul trecut de 97,7 mil. euro.
După Bulgaria, dar înaintea Poloniei
Românii consumă 2,18 kilograme de cafea pe cap de locuitor pe an, de peste două ori mai puțin decât spaniolii, francezii sau grecii, potrivit statisticilor Organizației Internaționale a Cafelei (International Coffee Organization) realizate pe baza volumelor importate.
Țara noastră este în urma Bulgariei și Ungariei, ca nivel al consumului de cafea, însă înaintea Poloniei sau Ucrainei. Jucătorii din piață spun însă că nivelul consumului local este mai mare, dacă luăm în calcul și importurile de cafea la negru, cafeaua fiind printre produsele accizate, alături de țigarete sau băuturi alcoolice.
În cești, un român bea 285 de cafele pe an, în medie.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info



















