
Derapajul cheltuielilor bugetare reprezintă principalul pericol pentru economie în anul viitor, celelalte riscuri fiind mult mai neînsemnate, afirmă directorul general al ING Bank România, Mișu Negrițoiu. „Cel mai prost scenariu pentru economie și pentru România cred că este derapajul cheltuielilor bugetare. Altfel, eu nu văd riscuri pentru anul viitor“, a spus Negrițoiu la o emisiune TV. Bancherul consideră că elaborarea bugetului de stat pe un deficit încadrat într-un interval mai larg este normală în condițiile incertitudinii de pe piețe, dar în același timp spune că România trebuie să facă pași spre transparență și adevăr, pentru a nu repeta povestea Greciei, și să elibereze resursele interne.
„Este o perioadă de mare volatilitate. Premisele pe care construiește un buget sunt destul de volatile, pe unele le controlezi, pe altele nu, ai elemente de ordin intern, impactul pieței internaționale, nu știi de fapt care va mai fi dimensiunea finanțării, ce bani o să mai vină. Nu mai poți să fii așa de sigur, așa de apropiat de țintele bugetare și trebuie să-ți lași o marjă de mișcare. Pe de altă parte, eu cred că mai avem pași de făcut în construcția bugetară ca să fie, și iar e o lecție grecească, să fie unul solid transparent și adevărat. Dacă vorbim de deficitul bugetar pe cash este una, și te poți juca oricât cu datoriile. Până la urmă trebuie să ajungi să internalizezi toate datoriile“, a spus Negrițoiu, solicitat să comenteze marja largă anunțată de președintele Băsescu pentru deficitul bugetar de anul viitor.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, după discuția cu „troica“ formată din FMI, BM și CE, că deficitul bugetar va fi construit pe 1,9% din PIB, cu marjă de până la 2,5% pe cash, ceea ce înseamnă 3% pe ESA (care include pierderile companiilor de stat – n.r.).
Creditele în lei se vor ieftini
În ceea ce privește creditarea, Negrițoiu apreciază că împrumuturile în lei ar trebui să se ieftinească, chiar dacă resursele în general devin tot mai scumpe, dar dobânzile la euro nu vor fi reduse.
„Creditele în lei ar trebui să se ieftinească, deși costul banilor crește. Eu nu văd o legătură așa directă că a dat BNR dobânda în jos cu dobânzile din piață. Face sens la FED și BCE, pentru că piețele funcționează și semnalul este imediat. Piețele s-au zbătut în România, ba o dobândă mai joasă ba una mai sus, și dobânda BNR rămânea constantă“, a spus Negrițoiu.
Negrițoiu se așteaptă ca o serie de bănci să-și mai reducă din activitate, cel puțin într-o primă fază, pentru că vor fi forțate s-o facă, dar pe medie se va înregistra o stagnare a expunerilor sau o scădere cu cel mult 10%.
Bisericile sau sălile de sport nu sunt prioritare
Clasa politică trebuie să se maturizeze și să înțeleagă că zugrăvitul bisericilor și construirea de săli de sport în sate foarte sărace nu reprezintă priorități, spune Mișu Negrițoiu.
„Politicienii trebuie să se gândească că nu zugravitul bisericilor, în ciuda faptului că toți suntem credincioși și evlavioși, dar nu asta e prioritatea României. Prioritatea României sunt locurile de muncă. S-au făcut săli de sport în sate care probabil nu au după ce bea apă“, a spus bancherul. Negrițoiu se arată dezamăgit de clasa politică, arătând că soluțiile venite din mediul privat sunt insuficiente fără o maturizare a clasei politice, care trebuie să treacă la o nouă etapă. El a reamintit că infrastructura într-o țară se dezvoltă pentru ca economia să devină competitivă, iar autostrăzile trebuie construite în primul rând pentru activitatea economică, pentru fluiditatea produselor românești.
„Autostrăzile în România trebuie să se facă pentru ca produsele din Ardeal să ajungă mai repede în Sud, ca produsele de la București să ajungă mai repede la Timișoara sau la Satu Mare (…) Autostrăzile din România se fac pentru ca bucureștenii să ajungă mai repede la schi. Până la urmă și-au dat seama că și clujenii trebuie să ajungă la schi și au mai făcut o bucată de autostradă“, a mai spus Negrițoiu.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info




















