Vesti proaste si la ultimul bilant privind agricultura romaneasca: partea plina a paharului se opreste doar la faptul ca in ultimii ani s-au cheltuit miliarde de euro pentru convergenta acestui sector cu fratele mai mare din UE. Partea goala, mult mai mare, ne arata un sector cu o dezvoltare mai mult decat precara, cu ferme de subzistenta ce se intind pe 75% din suprafetele arabile, mijloace de productie de prin anii *70, forta de munca imbatranita si intr-un numar mult prea mare (aproape jumatate din populatia tarii).
Desi pana la lansarea pe -platforma- a fost considerat drept -cel mai performant ministru al cabinetului-, Gheorghe Flutur nu are nici pe departe rezultate care sa motiveze aceste aprecieri. An de an, agricultura s-a facut -remarcata- prin diminuarea ponderii in Produsul Intern Brut al Romaniei.
Cheltuielile au fost uriase, iar efectele abia daca se vad (eventual cercetand cu atentie exploatatiile agricole sau complexurile zootehnice ale potentatilor ultimilor 15 ani sau apropiatilor lor).
Mai mult, numarul exploatatiilor si fermelor susceptibile de a primi fonduri europene se afla si el intr-o continua scadere. Pe cale de consecinta, degeaba ne pune UE la dispozitie zeci de miliarde de euro postaderare pentru ca noi nu vom fi in stare sa cheltuim nici un sfert din acesti bani. Nu de alta, dar comunitarii nu dau bani pe ochi frumosi ci pe proiecte si unor entitati care sa prezinte garantii solide, nu planuri fantasmagorice. Ori, in agricultura, mai mult decat in alte sectoare, e o criza profunda de proiecte eligibile. Iar cele care exista apartin de obicei unor cetateni straini care au prins gustul unor afaceri rentabile pe plaiuri mioritice.
Romania se integreaza in UE cu agricultura cea mai precara dintre toate tarile din acest spatiu economic. Anul trecut, spre exemplu, acest sector a avut o contributie negativa la PIB, de 13,9%. Ultima proiectie a Comisiei Nationale de Prognoza indica pentru acest an o infima trecere pe plus, in jurul a 0,5%, in conditiile in care agricultura inghite o mare parte din populatie. O serie de studii ale Institutului National de Statistica (INS) nu fac altceva decat sa confirme ca si politica cabinetului actual in domeniu, cu toate sumele uriase dirijate spre agricultura, poate fi catalogata drept un esec, chiar daca fostul ministru Flutur fusese la un moment dat gratulat de premierul Tariceanu drept -cel mai performant ministru al cabinetului-. E drept, inainte de a deveni -platformist-.
Datele prezentate in continuare se regasesc in doua volume editate de catre Institutul National de Statistica: -Caracteristicile principale ale exploatatiilor agricole – Date generale; vol. I- si -Caracteristicile principale ale exploatatiilor agricole – Regiuni de dezvoltare si judete; vol. II-. Informatiile sunt rezultatul unor cercetari complexe, cu un foarte inalt grad de credibilitate. De asemenea, INS a pus ieri la dispozitia mass-media o sinteza a cercetarii in cauza, din care vom prezenta cele mai interesante informatii pentru opinia publica.
75% din suprafata agricola, in proprietatea exploatatiilor
Fara a da detalii, precizam ca datele prezentate in continuare sunt rezultate extrase din prima ancheta structurala in agricultura, realizata de INS si bazata pe un esantion reprezentativ de aproximativ 361.000 exploatatii agricole, reprezentand 8% din numarul total. Un prim rezultat a fost acela ca in -decurs de trei ani, numarul exploatatiilor agricole a scazut cu aproximativ 5%, ajungand anul trecut la 4,256 milioane fata de 4,485 milioane in 2002. Numarul exploatatiilor individuale a scazut cu 5%, iar a celor cu personalitate juridica chiar cu 19,4%, numarul acestora din urma ajungand la doar 18.260. Dar, desi aceste exploatatii reprezinta 0,5%, -din punct de vedere al modului de detinere a suprafetei agricole utilizate, in anul agricol 2004-2005, 74,5% a fost in proprietatea exploatatiilor agricole si 14% a fost luata in arenda, fata de anul agricol 2001-2002, cand 63,9% a fost in proprietatea exploatatiilor agricole si numai 5,4% a fost luata in arenda. Restul suprafetelor au fost utilizate prin concesiune, luate in parte, cu titlu gratuit sau prin alte moduri de detinere.-
Doar 21 de bovine la 100 ha de teren agricol
In anul agricol 2004-2005, exploatatiile agricole individuale au utilizat 152.000 de tractoare, 63.000 de semanatori cu tractiune mecanica, 21.000 de combine pentru recoltat cereale si furaje, in crestere fata de anul agricol 2001-2002 cu 4% la tractoare, cu 26% la semanatori, cu 30,7% la combine. Numarul exploatatiilor agricole care au revenit la un tractor a scazut de la 31 la 28, la o semanatoare de la 90 la 68 si la o combina de la 281 la 204. Specialistii INS considera ca -totusi, aceste evolutii pozitive nu au determinat scaderea suprafetei ce a revenit in medie pe un tractor, in conditiile in care suprafata terenului arabil a fost mai mare cu 848.000 hectare fata de anul 2002. – Practic, suprafata arabila, in medie pe un tractor, a crescut de la 37,3 hectare in anul 2002 la 41,5 hectare in anul 2005. Pe de alta parte, ancheta a scos in evidenta ca volumul de munca in exploatatiile agricole individuale s-a diminuat cu aproape 5%.
In ceea ce priveste efectivul de animale, la sfarsitul anului 2005, pe ansamblul exploatatiilor agricole au fost inregistrate 2.766.000 bovine, 4.936.000 porci, 8.385.000 de oi si capre, 81.701.000 pasari si 949.000 familii de albine. De asemenea, in acelasi an, la 100 exploatatii agricole au revenit in medie 65 de bovine, 116 porci, 197 oi si capre si 1.920 pasari, iar la 100 hectare de teren au revenit in medie 21 de bovine, respectiv 63 de oi si capre, calcul efectuat prin raportare la suprafata terenului arabil si a pasunilor si fanetelor naturale si 56 porci, prin raportare la suprafata terenului arabil.
